Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Liderl’i a revoluţiilor dit 1989

Tra rolu a personalitatil’ei tru istorie sa zbura ş-nica va sa zburasca cabaia. Aparentu, armân tru memoria publică masi personajili negativi, sândziroasi, malefiti, patologhiti. Easti una caracteristică, pan tru soni, a societăţlor vecl’i, cu ixichi di comunicari, tru cari bana eara seră şi s-armanea tru bana masi prit priscavil’e. Evoluţia a societatil’ei, arta şi cultura adusira tru prota thesi şi personalităţli a spiritlui, a sensibilitatil’ei şi ali creaţie.

Liderl’i a revoluţiilor dit 1989
Liderl’i a revoluţiilor dit 1989

, 26.11.2014, 18:55



Numata easti ananghi s-vatan’i oamin’i tra s-arman’i tru memoria a timpului, poţ sa ngrapsesta poezie ica filosofie, poţ s-fat artă, muzică, arhitectură ica ştiinţă atea turlie ca oamin’il’i di ninga tini s-ta tin’iseasca harli, pisti mări şi vasilii şi pisti eti. Secolul XX nsimna un triumfu a personalitatil’ei, a oamin’ilor cari babuchisescu nolgica di societatea a oamin’ilor.



Ti amartie, aestu secol avu personaji negativi, nica şi malefiti şi multu ma cu hairi tru acţiunea a lor tra s-asparga, ama fura andreapti categoriile limbidz di ancadrari a lor. Tutunaoara, personajele pozitive pitrumsira şi tru politică ica goala exercitari a putearil’ei di stat. Secolul XX easti momentul a societatil’ei tivila, atumtea cându guvernaţal’ii şi spun zborlu nu masi cându la da izini guvernanţal’i. Experienţa comunistă ţani şi ea di idyiul secol tricut.



Istoria a comunismului european, maxus atea postbelică, easti marcată di multi personalităţ cari isira tru migdani dit arada a societatil’ei tivila, a guvernaţalor. El’i nchisira tra s-adra imposibilu, să s-ncuntreadza a unlui sistem ncl’is, sertu, nica s-cu aspardzeari. Tru arada a lui, comunismul yinea cu personalităţli a lui, promovati tru un fenomen spetific, cultul a personalitatil’ei, cari practica nica si ayiusearea a oasilor pământeşti a atilui aproapea zeificat. Regimurli comuniste agiumsira tru bitisita al 1989 cumandusiti di vecl’i activişti di esenţă stalinistă.



Tru Germania dit Estu eara Erik Honecker, Cehoslovacia eara cumandusită di Gustav Husak, tru Ungaria avea vinita, di dechenii, la puteari Janos Kadar, iara Vargaria eara cumandusita, nica di după doilu polim mondial, di Todor Jivkov. Polonia eara un caz ahoryea, armata u avea acatata tru mana partia comunista, una şi monolitica, tra s-lu ascapa di la cadeari, ica sum zprea a popului isis, ica sum intervenţia sovietică. România eara şi ea un caz ahoryea, Ceauşescu hiindalui un lider ditru atel’i tiniri a comunismului est-european, ama promotor a unui stalinismu di turlie naua, anvartusit cu practit chinezeşti şi nord-coreene.



Polonia şi Cehoslovacia avura personalităţ emblematiti tru caplu ali alumta anticomunista — cadealihea easti zborlu di Lech Walesa, respectiv Vaclav Havel, cari agiumsira prezidenţa post-comunişti a vasiliilor a lor. Tru alanti vasilii comunisti est-europeani, opoziţia eara puţan conturată ica greu ti minari, cum eara tru România. Asi, tritearea di la comunsimu la democraţie pluralistă s-feati tru turlii ahoryea, ica prit pazarapseri, prin tranziţii scurti ica nica s-prit alidzeri, i sum zorea a demonstranţalor, ca tru România, cari arnira tut. Majoritatea a statilor foste comuniste dit estul ali Europa cunuscura una ica doauă etape tru evoluţia a lor catra democraţie, una daro cu preayalea ayalea di puteari a comunismului.



Eara momentul a liderlor comunişti reformişti, aşi cum pruvidea exemplul sovietic, a reformatorlui Gorbaciov. Aa kirolu eara cu multu ma niintat. Comunismul cu prosup uminescu eara una urnechi nastricuta şi nivrut di oamin’i, asi că şi bana a comunismului di tranziţie fu n’icsurata.



Până la Revelionlu di treatiri tru 1990, aeşti lideri avea alasata, loclu a reprezentanţalor a popului, a atilor cunuscuţ şi aalavdat tra minduita a lor democratică şi anticomunistă. Tru România, tru aesti dzali, ma mulţa dit liderl’ii a vasiliilor est-europene, nica si a atilor dit fosta URSS, ncap cu legendarlu Lech Walesa, loara parti la una conferinţă ndreapta tra atel’i 25 di an’i di revoluţie europeană anticomunistă.



Armanipsearea:Tascu Lala

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company