Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Separaţ (cu craturi ahoria), în Europa unită

Europa comunitară bâneadzâ di mplin paradoxul a tendinţilor separatiste. Şi nu di-tru Uniunea Europeană vor oamin’il’i să fugâ ama di-tru statile a lor membre, printrǎ ţeale ma puterniţile subiecte di dreptu internaţional. Aţel ma recentul exemplu nâ v’ine, fără di altǎ, din Scoţia, iu cetăţean’il’i di-tru nordul a Regatului Unit a Maril’ei Britanie şi a Irlandâl’ei di Nordu furâ cl’imaţ la un referendum mutrinda pur şi simplu separarea di statulu britanic. Alternativa la rămânirea la actuala stare de faptu eara proclamarea a independenţâl’ei a li Scoţie, cu tut ţi înseamnă aesta. Cu unâ populaţie di 5,3 milioane di oamin’i şi unâ suprafaţă di 78 di m’il’e di kilometri pătraţ, Scoţia are unâ istorie bogată şi ligată strictu di viţin’il’i englezi. Tru 1707, parlamentulu scoţian şi aţel englez au simnatâ un acordu di uniune ţi are bâgatâ bazile a Regatului a Maril’ei Britanie. Di un secol, Scoţia şi Anglia funcţiona unite, ama nu di un actu parlamentar ţi di uniune a coroanilor a ţilor dauăle state. Tru 2014, scoţian’il’i furâ cl’imaţ la vot tra sâ si pronunţâ faţă di ideea di a refaţire, în sens invers, calea di aoa şi 3 sau 4 secole.

Separaţ (cu craturi ahoria), în Europa unită
Separaţ (cu craturi ahoria), în Europa unită

, 24.09.2014, 21:39

Europa comunitară bâneadzâ di mplin paradoxul a tendinţilor separatiste. Şi nu di-tru Uniunea Europeană vor oamin’il’i să fugâ ama di-tru statile a lor membre, printrǎ ţeale ma puterniţile subiecte di dreptu internaţional. Aţel ma recentul exemplu nâ v’ine, fără di altǎ, din Scoţia, iu cetăţean’il’i di-tru nordul a Regatului Unit a Maril’ei Britanie şi a Irlandâl’ei di Nordu furâ cl’imaţ la un referendum mutrinda pur şi simplu separarea di statulu britanic. Alternativa la rămânirea la actuala stare de faptu eara proclamarea a independenţâl’ei a li Scoţie, cu tut ţi înseamnă aesta. Cu unâ populaţie di 5,3 milioane di oamin’i şi unâ suprafaţă di 78 di m’il’e di kilometri pătraţ, Scoţia are unâ istorie bogată şi ligată strictu di viţin’il’i englezi. Tru 1707, parlamentulu scoţian şi aţel englez au simnatâ un acordu di uniune ţi are bâgatâ bazile a Regatului a Maril’ei Britanie. Di un secol, Scoţia şi Anglia funcţiona unite, ama nu di un actu parlamentar ţi di uniune a coroanilor a ţilor dauăle state. Tru 2014, scoţian’il’i furâ cl’imaţ la vot tra sâ si pronunţâ faţă di ideea di a refaţire, în sens invers, calea di aoa şi 3 sau 4 secole.



Puţân’i u achicâsescu necesitatea a scoţian’ilor di ieşire di-tru Regatulu Unit. Şi mai puţân’i si minduescu că treimea nordică a Maril’ei Britanie va sâ si poatâ sibâ separată di unâ frontieră di Anglia. Contopirea istorică anamisa di aţeale dauăle state easte ahât di puternică încât easte clară tendinţa di spunire Anglia şi englez la tot ţi înseamnă Marea Britanie şi britanic, inclusiv a reginâl’ei. Regatulu Unit înseamnă Anglia, Scoţia, Ţara Galilor (Wales) şi Irlanda di Nordu şi niţeun om nu minduiaşte că autonomia poate sâ m’eargâ până la ieşirea di-tru aţistă formulă. Paralel cu extindirea a li autonomie — unâ caracteristicâ multu serioasă a politicâl’e internâ britanicâ -, criscurâ şi accepţiun’ile naţionaliste, bazate ma multu pi argumente istoriţe şi di imagistică. Aţistor tendinţe serioase lâ răspunde decizia, cu inima streasă, a guvernului chentral di la Londra, di a organizare un referendum asupra a independenţâl’ei, unâ măsură dimplin democratică ţi cara cǎ imnatulu electoral nu oferă totâna soluţia ţea ma buna sau aţea mai mintimena. Votulu public şi democratic easte supus a unor influenţe di ţeale ma paraxinile (straniile) şi sâ ştie că tendinţile revendicative suntu, di aradâ, aţeale ma vocalile. Mata conteadză şi tendinţile di vot negativ şi di vot di protestu şi aşi avem imaghinea a unui proces electoral diparte di sibâ unâ mecanică fină a societatil’ei. Mai conteadză şi participarea la vot şi agiundzim să nâ bâgǎm başi întribarea a leghitimitatil’ei.



Votulu din Scoţia duse la unâ dizligare (deznodǎmântu) clarâ, pi fondul a unei participare la vot de-a ndreptul impresionantâ trâ unâ ţară iu democraţia funcţioneadză fără să aibă permanentu nivol’e di stimulente şi reglaje. Mobilizarea fu masivă. La vot vinirâ mulţâ şi majoritatea cu unâ poziţie clară asupra a problemâl’ei în discuţie. Tru aţiste condiţii vrea s-eara bunâ unâ victorie multu mai clară, contra a unei formulâ niclare, de-a ndreptul aventuroasă. Europa bâneadzâ di dauă decenii şi giumitate (25 di an’i) tendinţa a atomizaril’ei extreme, a divizaril’ei până la structura di bază sau ninca şi anaparte di ea. Tru 1993, Cehoslovachia, stat creat tru 1918, si transforma, după un divorţu di catifeie, tru Cehia şi Slovachia. Iugoslavia, până atumţea un stat cu orientare occidentală, suferi unâ secesiune sândziroasă, ţi părea fără bitisitâ. Niţe Sârbia nu are reprezentatâ forma finală a divizaril’ei a li Iugoslavie, provincia a l’ei sudică, Kosovo, ţi-şi proclama independenţa, ninca niunanim recunoscută, tru 2008. Alte state a Uniunil’ei Europeanâ bâneadzâ cu tendinţile secesioniste în formă latentă, după ţi, unile di eale, cunoscurâ forme violente di terorismu criminal. Tru chiro ţi niscânţâ, tru numa a autonomiil’ei, caftâ condiţii greu di acceptat ninca şi trâ elementarulu bun simţu, alţâ ved în Uniunea Europeană spaţiul tru care popoarile dispărţâte cu frontiere greale di deciziile postbeliţe a mǎrilor puteri va sâ si aflâ tru-nâ uniune di hiinţă naţională, priste graniţe. (Marius Tiţa)

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company