Nchisita a polimlui tru, tru corespondenţâ
Aoa şi 100 di ani, canţelariile a imperiilor europeane ş-pitriţea fârâ arâpas corespondenţa mplinâ di inati şi fuvirseari. Tru 28 di cirişar, clirunomlu a scamnului austro-ungar eara vâtâmat Sarajevo, tru unâ Bosna multu disputatâ ţi nu amâna s-agiungâ fitilu a unlui talar cu bâruti cata cum Balcan’il’i. Aşi eara numâsitâ aestâ parti a Europâl’ei atumţea, un talar cu bâruti iara numa yinea di partea a aţilor ti vrea u ufiliseascâ ca un declanşator tră reglarea conturli ma vecl’i. Austro-Ungaria avea aflatâ aoa un loc di expasiuni ama nu s-avea agudita, orlea zorlea, di alti mări imperii câ baş di n’iţli populi şi stati di aoa.
Marius Tiţa, 11.07.2014, 17:45
Aoa şi 100 di ani, canţelariile a imperiilor europeane ş-pitriţea fârâ arâpas corespondenţa mplinâ di inati şi fuvirseari. Tru 28 di cirişar, clirunomlu a scamnului austro-ungar eara vâtâmat Sarajevo, tru unâ Bosna multu disputatâ ţi nu amâna s-agiungâ fitilu a unlui talar cu bâruti cata cum Balcan’il’i. Aşi eara numâsitâ aestâ parti a Europâl’ei atumţea, un talar cu bâruti iara numa yinea di partea a aţilor ti vrea u ufiliseascâ ca un declanşator tră reglarea conturli ma vecl’i. Austro-Ungaria avea aflatâ aoa un loc di expasiuni ama nu s-avea agudita, orlea zorlea, di alti mări imperii câ baş di n’iţli populi şi stati di aoa.
Dupâ crima di Sarajevo, Viena nchiseaşti sâ u pidipseascâ Sârbia, pi cari u afla câbati, ca hiindalui puterea di dinâpoia a tragătorlui. Pi 23 di alunar Imperiul bicefal da un ultimatum ali Sârbie şi pi 28 di alunar, tamam dupu un mes di la atentat, atacâ aestu stat independentu dit Balcani. Rusia ş-pripuni s-ansarâ ta sâ u agiutâ Sârbia aşi câ di Moscova yini hâbarea a unei mobilizari ghenearalâ. Germania, nchisindalui tru prinţipiu di la idheea câ easti aliata ali Austro-Ungarie, declara polim ali Rusie si, dupâ unâ dzuâ, ali Frantă. Acâ maşi tru ahurhita a dalgâl’ei cu declaraţiili di polim, him alargu di pretextul balcanic, tru unâ stâmânâ mărli puteri scoasirâ tru migdani naeţli di polim cu iţi pâhă şi nu mata acaţâ tru isapi logica ili raţiunea. Si sarabanda belicoasâ s-duţi ma largu, di adunâ năi vâsilii şi alti miliun’i di oamin’i tru nibunil’a a polimlui.
A daua dzuuâ dupâ ţi declara polim ali Franţâ, Germania militaristâ a kaiserlui aputruseaşti Belgia si dupu nica unâ dzuuâ, pi 5 di agustu 1914, Marea Britanie declara polim ali Germanie, evoluţie ţi eara aştiptatâ ti furn’ia a achicâserlor şi a acordurlor ţi eara tru practico. Constantândalui câ s-avea loatâ cu opearaţiunile dit Sârbia initialâ şi avea agârşitâ s-declarâ polim ali Rusie, Austro-Ungarie u faţi tru 6 di agustu, dzuua tru cari şi Sârbia intrâ tru polim, pi thimel’ilu di declaraţie ufiţialâ, cu Germania. Dupâ unâ n’ica hopâ, Franţa şi Marea Britanie declară polim ali Austro-Ungarie.
Ti dauâ stâman’i, puterli europeani eara ligati unâ alantâ di declaraţii di polim şi s-ndridzea s-nchiseascâ alumta cara s-nu lu-vea fapta aestu lucru. Dupâ alti 10 dzâli, Japonia, dipârtata vâsilie dit Extremlu Orientu, cari fâţea gaereţ s-iasâ dit izolarea shogunalâ, declara polim ali Germaniei şi aşi polimlu nchisitu tru Balcani agiundzea mondial, ti ma puţân di un mes. Vini una perioada tru cari declaraţiile di polim nu mata eara pitricuti ayon’ia, ayon’ia, câ intrarea tru polim di unâ o parti icâ di alantâ fu cabaia pâzârâpsitâ. România aleapsi, tru 1914, s-armânâ neutrâ, nai putân tră un chiro.
Tru aestu chiro, s-pâzârapsea cu Franţa, aliatlu tradiţional a român’ilor. Neutralitatea ţânu 2 anţi, pânâ tru agustu 1916, cându România intra tru polim contra ali Austro-Ungarie, Germanie şi a soţlor a lor. Dupu ndoi an’i, tru 1918, cându neise s-agiundzi cu irin’ea, mulţâ di aţel’i cari cu pirifanâ inconştienţâ avea arcatâ declaraţii di polim tru ahurhita a polimlui ţi agiumsi mondial, avea chirutâ cu imperiili a lor tut cu tut. Avea armasâ al’iumtrea, unâ planetâ aputrusitâ, miliun’i di murminţâ şi miri asparti.
Armânipsearea: Taşcu Lala
Ascultaţ aoa –>