Pasiun’i europarlamentare
Alidzerile trâ Parlamentulu European suntu, vahi, aţeale ma ghine reglementatile din lume. Di 35 di an’i si dizvârteaşte cu exactitate şi ideea di alidzeri anticipate easte maşi ca unâ şicaie. Cu un mandat di 5 an’i, şi cifrile suntu rotunde, arucutoase, ahtare turlie că alidzerile si ţân tru an’il’i ţi si biisescu cu 4 sau cu 9. La arhiusitâ, cându şi puterile a Parlamentului di la Strasbourg eara ma m’iţ, politician’il’i şi partidile separa baia câlcat cu puteare reprezentarea europarlamentară di aţea a lucrilor din interior. Pi misură ţi integrarea europeană si adânţi iara componenţa a Uniunil’ei Europeanâ si extinse, rolul a europarlamentarului si îmbogăţi cu nale valenţe, sǎrţin’i şi responsabilităţ. Alidzgerile di-tru 2014 aflâ România racordată perfectu la vibraţia soţială provocată di alizderile trâ Parlamentul European. Nu easte elipse niţe experienţa di lucru tru Parlamentulu European şi niţe lucrulu cu parlamentaril’i european’i. Mǎrile partide din România îşi depusirâ listile di candidaturi, arada di nu ma puţân di 11 candidaţ independenţâ. Putem sâ dzâţim că easte un numir mare di independenţâ, dicara ţi catheun di el’i avu nivol’e di minim 100 di m’il’e di simnături di susţânire.
Marius Tiţa, 28.03.2014, 21:46
Alidzerile trâ Parlamentulu European suntu, vahi, aţeale ma ghine reglementatile din lume. Di 35 di an’i si dizvârteaşte cu exactitate şi ideea di alidzeri anticipate easte maşi ca unâ şicaie. Cu un mandat di 5 an’i, şi cifrile suntu rotunde, arucutoase, ahtare turlie că alidzerile si ţân tru an’il’i ţi si biisescu cu 4 sau cu 9. La arhiusitâ, cându şi puterile a Parlamentului di la Strasbourg eara ma m’iţ, politician’il’i şi partidile separa baia câlcat cu puteare reprezentarea europarlamentară di aţea a lucrilor din interior. Pi misură ţi integrarea europeană si adânţi iara componenţa a Uniunil’ei Europeanâ si extinse, rolul a europarlamentarului si îmbogăţi cu nale valenţe, sǎrţin’i şi responsabilităţ. Alidzgerile di-tru 2014 aflâ România racordată perfectu la vibraţia soţială provocată di alizderile trâ Parlamentul European. Nu easte elipse niţe experienţa di lucru tru Parlamentulu European şi niţe lucrulu cu parlamentaril’i european’i. Mǎrile partide din România îşi depusirâ listile di candidaturi, arada di nu ma puţân di 11 candidaţ independenţâ. Putem sâ dzâţim că easte un numir mare di independenţâ, dicara ţi catheun di el’i avu nivol’e di minim 100 di m’il’e di simnături di susţânire.
Aflǎm printrǎ candidaţl’i român’i independenţâ la un fotoliu di-tru Parlamentulu European un multu cunoscut şi vrut actor, unâ ghimnastă cu numiroase titluri sportive, di aţeale ma prestigioasile, un fostu deputat tru Parlamentul a li Românie şi patru român’i din afoara a graniţilor. Niţe la partide situaţia nu easte simplă. Stânga easte grupată pi unâ listă di 3 partide, arămase di-tru alianţa USL di guvernămintu după fudzirea a PNL di la guvernare. Spectrul di dreapta easte multu ma divizat, tru partide di multe ori semnificative maşi pri-tru liderulu în varliga a cure s-au formatâ. Unulu di eale easte recentu înfiinţat ama are pi lista di candidaţ actual’i europarlamentari. Trâ un altu partid di dreapta, PNTCD, alidzerile europarlamentare suntu vidzute ca unâ turnare nâpoi tru bana politică, după perioada di declin semnificativ ţi urmǎ a guvernaril’ei din perioada 1996-2000. În special pi listile a mǎrilor partide si aflâ mulţâ di actualii europarlamentari, unil’i di el’i cu performanţe remarcabile. Pi şcurtu, alidzerile europarlamentare si hârâsescu di tută atenţia a clasâl’ei politicâ ama şi a aligătorilor din România, hiinda unâ radiografie a staril’ei actualâ a electoratului. Indiferentu ma că va considerǎm aesta un lucru bun sau unulu arău, europarlamentarile di-tru aestu an au şi unâ serie di rezolvări trâ anulu 2012.
Tru aţel an furâ alâxiţ doi premieri, a daua oară si lâxi şi coaliţia di guvernare, furâ alidzeri locale şi parlamentare şi başi un referendum di demitere a preşedintelui a li ţarâ. Tru aţist an, pi nângă europarlamentare mai au loc şi alidzeri trâ preşedinţil’ia a li Românie. În condiţiile în care actualul şef a statului îşi bitiseaşte al doilea mandat şi iase di-tru curtea electorală, mǎrile forţe politiţe nu-şi desemnarâ, cu tute aeste, candidaţ trâ prezidenţiale. Candidatulu susţânut di coaliţia USL, care deţinea 70% di aţeale dauăle camere a Parlamentului a li Românie, şi si înscria ca deţânătorulu a ţilor ma mǎrile şanse di stare în frâmtea a statului, arupse brusc alianţa şi ieşi di la guvernare, alăsânda-şi candidatura la mâna a unor susţâniri ulterioare. Evidentu, suntu aştiptate rezultatile a europarlamentarilor trâ-a puteare sâ hibâ stabilite strateghiile şi tactiţile trâ alidzerile prezidenţiale şi trâ v’initoarea politică di alianţe şi di cucerire a electoratului şi a opinil’ei publicâ. Altâ turlie dzâs, după alidzerile di-tru 25 mai, va avem lista a ţilor 32 di europarlamentari român’i iara, deadun cu aeste lucre, ma că nu va avem directu numa a v’initorului preşedinte a Româniil’ei, va avem barim partidulu sau formula care va-l propunâ pi aestua a aligătorilor di-tru brumar.