V’in europeanile!
European’il’i ştiu deja, tru mesulu mai a an’ilor ţi si bitisescu cu 4 sau 9 au loc alidzeri trâ Parlamentulu European. Ca la iţe om di noi acasă, votăm trâ parlamentari care să nâ reprezintâ. Aţel’i alepţâl’i tora suntu membril’i a Parlamentului a tatilor di-tru Uniunea Europeană, care agiundze aşi unâ structură unitară, aproapea ca un stat. Paradoxal, ţi cara că are aspectul a unei construcţie confederalâ, parlamentul easte unicameral, reprezentarea hiinda directă, cum directe suntu şi aleadzirile organizate di stateie membre. Diferite, di la stat la stat, suntu sistemile electorale după care si desfăşoară aleadzirile parlamentare, cu moduri diferite di constituire a circumscripţil’ei electoralâ. Parlamentaril’i european’i reprezintă proporţional populaţia europeană, di la câte 6 trâ state ma m’iţ, ca Malta, Luxemburg, Cipru şi Estonia, la 96, ţel’i ma mulţâl’i, trâ Ghirmânie. România, a 7-a ţară ca numir a populaţil’ei, are 35 di europarlamentari. Nu easte prota oarâ cându român’il’i votează trâ reprezentanţil’i a lor în Parlamentul European. După ţi intră în Uniunea Europeană, la 1 gh’ianuar 2007, România îşi desemnă europarlamentaril’i care avurâ aeste funcţii până la protile aleadziri, aţeale di-tru 2009. Ninte di aderare, parlamentaril’i român’i furâ observatori. Aleadzirile europeane si desfăşoară în intervalul 22-25 mai, patru dzâle tru care cetăţenil’I a Europâl’ei unitâ pot sâ voteadzâ. Ţi cara că si propuse ca, în România, să si voteadzâ chiro di 2 dzâle, până tru sone alidzerile va sâ si desfăşoarâ tradiţional, întru unâ dzuâ di dumânică. La bitisita a dzuâl’ei di dumânică 25 mai, va-l’i cunoaştim aţel’i 766 di europarlamentari, aţel’i care va nâ reprezintâ şi va decidâ tru chestiunile ţi ţân di Paralamentul european. Şi aestea nu suntu puţâne, di aform’ia că rolul a legislativului are criscutâ dipriunâ tru imnatulu european. În special după intrarea pi puteare a Tratatului di la Lisabona,
Marius Tiţa, 17.02.2014, 20:23
Parlamentul European gioacă un rol determinantu în definirea a politiţilor europeane, ahtare turlie că infuenţa aţistui asupra a banâl’ei di dzuâ cu dzuâ a cetăţean’ilor a Uniunil’ei Europeanâ easte tut ma evidentă. Ma multu di ahât, forulu parlamentar european easte aţel ma marile cadru di dezbatire, cu decizii obligatorii sau maşi luări di poziţie. Sigur, easteghine ca activitatea a parlamentarilor să nu si bitiseascâ unâ oarâ cu alidzerile, cu ahât ma multu cu cât construcţia europeană bagâ accentul tut ma multu pi manifestarea permanentă a poziţil’ei şi a opinil’ei a aligătorilor, a cetăţeani’lor european’i. Campania electorală easte şi în cazul a alidzerilor europeane multu importantă, şi si bagâ bazile a contractului anamisa di alegători şi europarlamentari. Poziţia a cetăţean’ilor european’i faţă di Parlamentu şi faţă di instituţiile europeane în gheneral si alâxi multu di multu. Ma că la un moment dat părea că Parlamentul European easte unâ turlie di exil di malâmâ trâ politicianil’i naţional’I tru elipse di chefe şi randamentu, europarlamentaril’i agiumsirâ adevăraţi promotori a ideil’ei europeanâ şi intermediari întră fenomenile naţionale şi procesulu european, conform a principiului a subsidiaritatil’ei. În România, dezbatirea europeană are criscutâ enorm în profunzime şi implicare. Si feaţe fenomenul previzibil şi aştiptat a contopiril’ei şi faţiril’ei unâ a ţilor dauă planuri, naţional şi european, cu un plus evidentu trâ dezbatirea naţională, cama multu trâ campania electorală di aţeale aproape 100 di dzâle ţi mai arămasirâ până la alidzerile trâ Parlamentul european.
