Ariel Sharon
Politicianulu israelian Ariel Sharon tricu la aţeale trâ daima, după 8 an’i di comă, unâ stare anamisa di banâ şi moarte. Agiumtu la 85 di an’i, organismul a lui arămase nâpoia a eforturilor medicale. Cedă, chiru alumta, doctoril’i anunţarâ că livendul om di polim Ariel Sharon u chiru strania, paraxina alumtă trâ banâ. Aproapea hici ţiva în existenţa a lui nu fu di plihtusine şi ţi sâ-l’i si aurascâ om. Si-are născutâ tru 1928 în Israel, şi părinţâl’i a lui vinirâ di-tru Estul a Europâl’ei în Ţara Promisă. Alumtă di propriu, dialithea, din tinereaţâ. Proclamarea a independenţâl’ei a Israelului, tru 1948, cându avea 20 an’i, lu alfă cu pala n-tru mână şi unâ experienţă remarcabilă di polim adivărat. Bairulu a acţiun’ilor a lui di curaj, eroiţe, easte cu mare densitate şi aduţe cu scenarii di filme di acţiune. Alină tru ierarhia militară pi scări ţi înseamnă tut ahâtea alumte amintate trâ consolidarea a statului israelian.
Marius Tiţa, 18.01.2014, 20:17
Politicianulu israelian Ariel Sharon tricu la aţeale trâ daima, după 8 an’i di comă, unâ stare anamisa di banâ şi moarte. Agiumtu la 85 di an’i, organismul a lui arămase nâpoia a eforturilor medicale. Cedă, chiru alumta, doctoril’i anunţarâ că livendul om di polim Ariel Sharon u chiru strania, paraxina alumtă trâ banâ. Aproapea hici ţiva în existenţa a lui nu fu di plihtusine şi ţi sâ-l’i si aurascâ om. Si-are născutâ tru 1928 în Israel, şi părinţâl’i a lui vinirâ di-tru Estul a Europâl’ei în Ţara Promisă. Alumtă di propriu, dialithea, din tinereaţâ. Proclamarea a independenţâl’ei a Israelului, tru 1948, cându avea 20 an’i, lu alfă cu pala n-tru mână şi unâ experienţă remarcabilă di polim adivărat. Bairulu a acţiun’ilor a lui di curaj, eroiţe, easte cu mare densitate şi aduţe cu scenarii di filme di acţiune. Alină tru ierarhia militară pi scări ţi înseamnă tut ahâtea alumte amintate trâ consolidarea a statului israelian.
Başi numa Sharon îl’i fu data di fondatorulu a statului israelian, leghendarulu Ben Gurion. La polimulu di-tru 1956 eara comandat di comandouri, easte eroulu incontestabil a striluţitoaril’ei goadâ strateghicâ ţi lu curmă polimulu di-tru 1973, unâoarâ cu ocuparea a Sinaiului, iara tru 1982, la invadarea a sudului a Libanului eara ministru di polim a Israelului. Pi nângă prestigiul militar multu mare, avea cuceritâ pi câmpul di alumtă, ma multe arăn’i, titluri pricum Liundarulu a lu Dumnidză” şi Vâsil’elu a Israelului”, un bair multu mare di controverse sândziroase ama şi cale liberă tru bana politică. Fu un impulsiv energhic şi pi aestă schenă fără arme di foc ama cu arme multu ma subtile, ma eficiente şi ma periculoase. Ma că tru polim fu un cu diaver buldozer, în politică fu multu ma flexibil. Di-tru an’il’i 70 până tru an’il’i 90 susţânu colonizarea a teritoriilor arabe iara cât fu prim ministru, di-tru 2001, lansă retradzirea din Fasia Gaza. Fu unâ acţiune multu curajoasă, niaştiptată di-tru partea a unei personalitate cu tricutul sertu a lu Sharon. Si tut spune că aşi îşi atrapse şi un blestem a rabin’ilor. La şcurtu chiro, tru 2006, v’inea sâ strâxeascâ accidentul vascular ţi lu ţânu în starea vegetativă di-tru care tricu maşi tru nehiinţă, 8 an’i şi unâ siptămână ma târdzâu. Fu dus la groapă cu tot respectful a soţietatil’ei şi a statului israelian, arada di omagiul a comunitatil’ei politicâ internaţionalâ. De faptu, el avea intratâ deja în istorie, bana a lui hiinda analizată di specialişti militari şi tru ştiinţe politiţe. Moartea a lu Ariel Sharon nâ adus în atenţie şi partea di dramatismu di-tru discreta sa banâ personală. Fu însurat di dauă ori, soţiile hiinda surări, şi daule lu alăsarâ veduv. Prota soţie a lu Ariel Sharon si cl’ima Margalit şi muri întru un accidentu di maşină, tru 1962. Priste ndoi an’i murea şi singurulu a lor hil’iu, care si împuşcă, si vâtâmă accidental. Sharon si recăsători cu cumnata sa, Lily, sora a soţiil’ei decedatâ. Avurâ doi hil’i şi murit tru anulu 2000. Surările Margalit şi Lily nu eara născute în Israel că tru România, di iu fudzirâ, cu părinţâl’i, tru 1949. Margareta, aţea marea, avea deja 19 ani şi Rozalia, vn’iitoarea doamnă Lily Sharon, eara cu 7 an’i ma m’ică. Margalit şi Ariel si cunoscurâ tamam tru aţel an, 1949 şi la şcurtu chiro si loarâ, si căsătorirâ. Tru 1988, Ariel Sharon faţe unâ singură şi puţân cunoscută vizită în România, la Braşov, câsâbălu natal a ţilor dauă multu vrute nicuchire, soţii a lui. Cu a daua soţie, Rozalia — Lily, avurâ doi copii, doi ficiori, Omrid şi Gilad, care l’I şidzurâ la căpitân’iu. Amindoil’, Ariel şi Lily Sharon, îşi dormu somnul di ete arada unulu di alantu, la ferma a familil’ei. În Braşov, pi strada Castelului, la numirulu 142, easte casa a familil’ei Zimmerman, iu chinesirâ tru banâ Margareta şi Rozalia, v’initoarile doamne Ariel Sharon.