Catandisi di mari ciudii la Vatican
Papa Benedict XVl va-s părăseascâ Vaticanul. Asună ca avdzâtlu anunţu di bitisitâ a concertilor al Michael Jackson ama spune maşi sintetic finala a pidimolui a fostului cardinal Ratzinger tru frâmtea a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Di-tru oara ale anunţare a irevocabilâl’ei decizie a ţilui ţi ninca eara papa Benedict XVl sâ zburâ şi si feaţe dezbatire enormu pi mardzina aţistei evoluţie la cipitlu a milenarâl’ei instituţie ama niţeunom nu contestă ndreptul a ţilui care îndeplineaşte analta funcţie di câftare să si retragă. Aşi, trâ prota oarâ după secole întredz, finalul a lucurlui a unui papă nu easte grevat di doliu, nu easter lâit di jale. Işirea di-tru schenă a unui papă si feaţe, dzâlile aeste, trâ prota oarâ tru istoria a Vaticanului, tru strigăte di S-bâneadzâ papa!”, di aform’ia că Benedict XVl nu maşi că bâneadzâ ama dar ţâne şi titlul di papă, un titlu aparte, di papă emerit. Tru tut aţel timpu, el agiundze un aplo pelerin, cum suntu şi lipseaşte s-hibâ slujitoril’I ale bâsearicâ. Papa Benedict a secolului XXl va-s continuâ să slujească Bâsearica şi umanitatea cu inima, vrearea a lui, cu ruga, pârâcâlsirea a lui şi cu reflecţia personală. Tru aţel di-tru sone mesaj a lui pitricut electronic pi mehaniile ahât di populare în timpul a pontificatului a lui, cama multu tru arada a tinirilor, papa lâ mulţan’iisi a tutulor trâ vrearea exprimată şi trâ ndrupumintu. După anunţarea ale decizie di retradzire şi până la decolarea a elicopterului ţi finaliză aestu evenimentu, papa Benedict al XVl-lea îşi alâsă sânâtatea şi-şi lo la revedere urbi et orbi”, di la colaboratori, di la participanţâl’i la adunările di-tru Piaţa San Pietro, di la cardinalil’i viniţ la Vatican tra sâ-l’i aleagâ un succesor. Benedict nu fu un papă di aradâ, după cum niţe finalul a pontificatului a lui nu fu. Si născu tru 1927 şi calea spri amvon şi bâsearicâ si agudi di-tru arhiusitâ di ascensiunea, di mutarea la puteare a faschismului. La vârsta ale copilărie, cndu eara ficiuric, şi ale adolescenţâ a cunoscu dzâlile laie a polimului şi a dictaturâl’ei hitleristâ în descompunire. Unâşiunâ cum fu posibil, şi-u continuă pregătirea trâ aţea ţi avea să hibâ tut ma evidentu s-hibâ scupolu a banâl’ei a lui. Si născu tru Septămâna Patimatilor di-tru 1927 şi alină tute scările a ierarhiil’ei ale Bâsearicâ Catolicâ, agiungânda, tru 2005, succesorul a vrutlui papă Ioan Paul ll-lu, polonez di orighină. Benedict al XVl-lea easte protlu papă di orighină ghirmană tru ultimil’i unâ m’il’e di an’i, ma exactu di la papa Victor al ll-lea, aleptu tru 1055. La momentul a alidzearil’ei a lui eara aţel ma tricutlu di ilichie di-tru 1730 încoaţe iara ca vârstă la bitisita a pontificatului, precedentul easte stabilit tru 1878. Tru aeste dzâle, succesiunea la tronul a Sâmtului Petru va sâ si facâ într-unâ hâvaie di analtă bânare spirituală, cu minduita la v’initorul a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Tru chirolu ţi papa Benedict agiundze papă emerit şi si ritradze în rugăciune şi reflecţie, pare că ma multă atenţie si da a plasaril’ei a lui în istorie dicât a v’initorului papă şi aştiptările cu care va-s hibâ anvârligat. Ama să nu avem niţe unâ şideare pi dauâ, cându fumlu uidisit va sâ alinâ pi ugeaclu di la Vatican şi tru piaţa San Pietro va-s arăsunâ Habemus papam, Benedict va-s hibâ agârşit şi tutâ atenţia, absolut tută atenţia va sâ si îndreaptâ spri noulu papă, poziţia a lui în clasamente şi precedente, cătră bana şi ambiţiile a lui, spri rolul a lui tru v’initorlu a Bâsearicâl’ei catolicâ. Va sâ avem unâ numâ nauâ la Vatican şi multă istorie di scris.
03.mar.2013,
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu
România Internațional, 03.03.2013, 11:48
Papa Benedict XVl va-s părăseascâ Vaticanul. Asună ca avdzâtlu anunţu di bitisitâ a concertilor al Michael Jackson ama spune maşi sintetic finala a pidimolui a fostului cardinal Ratzinger tru frâmtea a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Di-tru oara ale anunţare a irevocabilâl’ei decizie a ţilui ţi ninca eara papa Benedict XVl sâ zburâ şi si feaţe dezbatire enormu pi mardzina aţistei evoluţie la cipitlu a milenarâl’ei instituţie ama niţeunom nu contestă ndreptul a ţilui care îndeplineaşte analta funcţie di câftare să si retragă. Aşi, trâ prota oarâ după secole întredz, finalul a lucurlui a unui papă nu easte grevat di doliu, nu easter lâit di jale. Işirea di-tru schenă a unui papă si feaţe, dzâlile aeste, trâ prota oarâ tru istoria a Vaticanului, tru strigăte di S-bâneadzâ papa!”, di aform’ia că Benedict XVl nu maşi că bâneadzâ ama dar ţâne şi titlul di papă, un titlu aparte, di papă emerit. Tru tut aţel timpu, el agiundze un aplo pelerin, cum suntu şi lipseaşte s-hibâ slujitoril’I ale bâsearicâ. Papa Benedict a secolului XXl va-s continuâ să slujească Bâsearica şi umanitatea cu inima, vrearea a lui, cu ruga, pârâcâlsirea a lui şi cu reflecţia personală. Tru aţel di-tru sone mesaj a lui pitricut electronic pi mehaniile ahât di populare în timpul a pontificatului a lui, cama multu tru arada a tinirilor, papa lâ mulţan’iisi a tutulor trâ vrearea exprimată şi trâ ndrupumintu. După anunţarea ale decizie di retradzire şi până la decolarea a elicopterului ţi finaliză aestu evenimentu, papa Benedict al XVl-lea îşi alâsă sânâtatea şi-şi lo la revedere urbi et orbi”, di la colaboratori, di la participanţâl’i la adunările di-tru Piaţa San Pietro, di la cardinalil’i viniţ la Vatican tra sâ-l’i aleagâ un succesor. Benedict nu fu un papă di aradâ, după cum niţe finalul a pontificatului a lui nu fu. Si născu tru 1927 şi calea spri amvon şi bâsearicâ si agudi di-tru arhiusitâ di ascensiunea, di mutarea la puteare a faschismului. La vârsta ale copilărie, cndu eara ficiuric, şi ale adolescenţâ a cunoscu dzâlile laie a polimului şi a dictaturâl’ei hitleristâ în descompunire. Unâşiunâ cum fu posibil, şi-u continuă pregătirea trâ aţea ţi avea să hibâ tut ma evidentu s-hibâ scupolu a banâl’ei a lui. Si născu tru Septămâna Patimatilor di-tru 1927 şi alină tute scările a ierarhiil’ei ale Bâsearicâ Catolicâ, agiungânda, tru 2005, succesorul a vrutlui papă Ioan Paul ll-lu, polonez di orighină. Benedict al XVl-lea easte protlu papă di orighină ghirmană tru ultimil’i unâ m’il’e di an’i, ma exactu di la papa Victor al ll-lea, aleptu tru 1055. La momentul a alidzearil’ei a lui eara aţel ma tricutlu di ilichie di-tru 1730 încoaţe iara ca vârstă la bitisita a pontificatului, precedentul easte stabilit tru 1878. Tru aeste dzâle, succesiunea la tronul a Sâmtului Petru va sâ si facâ într-unâ hâvaie di analtă bânare spirituală, cu minduita la v’initorul a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Tru chirolu ţi papa Benedict agiundze papă emerit şi si ritradze în rugăciune şi reflecţie, pare că ma multă atenţie si da a plasaril’ei a lui în istorie dicât a v’initorului papă şi aştiptările cu care va-s hibâ anvârligat. Ama să nu avem niţe unâ şideare pi dauâ, cându fumlu uidisit va sâ alinâ pi ugeaclu di la Vatican şi tru piaţa San Pietro va-s arăsunâ Habemus papam, Benedict va-s hibâ agârşit şi tutâ atenţia, absolut tută atenţia va sâ si îndreaptâ spri noulu papă, poziţia a lui în clasamente şi precedente, cătră bana şi ambiţiile a lui, spri rolul a lui tru v’initorlu a Bâsearicâl’ei catolicâ. Va sâ avem unâ numâ nauâ la Vatican şi multă istorie di scris.
03.mar.2013,
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu