Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.03 – 25.03.2023
Prezidentulu ali Românie, la Bruxelles
Roxana Vasile, 25.03.2023, 19:36
Prezidentulu ali Românie, la Bruxelles
România, pritu prezidentulu Klaus Iohannis, adusi aminti diznău, tu aestă bitisită di stămănă la Consiliul European di primuveară di Bruxelles, că easti ananghi di unitate tră andruparea ali Ucraină. Dimecu, tema principală ali andamasi a liderlor europeni fu ndruparea aliştei văsilie, dinitea ali aputruseari arusească. Prezidentulu Iohannis adusi aminti că România ndrupaşti abordarea europeană di licşurari ti darea băruti tră Ucraina. Di altă parte, el ălli părăstisi a prezidentăllei ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, catandisea greauă tru cari suntu fermierlli români, cari lipseaşti s’hibă agiutaţ di itia a chirerloru ţi li avură tu hăvaia a exporturilor mări di yipturi ditu Ucraina. Prezidentulu Iohannis căftă ali Comisie s’facă isapea diznău ti sumvenția cari fu dată ali Române, iara Ursula von di Leyen spusi că va s’mutrească diznă isapea a ţifriloru. Oficialii a Comisillei Europene lipseaşti s’aibă tu minti că România feaţi curbani tra s’licşureadză exportul di yipturi ucrainene – declară Klaus Iohannis, ţi spuni minduearea că easti “multu ti ciudie că, tru Comisia Europeană, pi aesti speţe, s’nu s’negociadză ici ţiva, ama si s’ufilisească formule. Aesti lucri nu pot shibă ndreapti contabiliceaşti.” — cundille prezidentulu. România lo maş 10 milioane di euro, multu sumu isapi, la negocierile ditu cadrul a Consiliului miniştrilor europeni ali Agricultură tră compensarea fermierilor zñiipsiţ di comerțul cu yipturi ieftine ditu Ucraina.
Premierlu Ciucă, la Chișinău
Tru kirolu anda Bruxelles, prezidentulu Klaus Iohannis dimănda că Ripublica Moldova va s’llia un agiutor suplimentar consistent ditu partea Uniunillei Europene, premierlu Nicolae Ciucă eara, gioi, tru prima a lui vizită oficială la Chișinău. El adusi aminti diznău ti agiutorlu nicondiţionat al Bucureștiului tră ñica Republică viţină pi calea a llei europeană, catacum şi tru ţi mutreaşti anvărtuşearea ali economie şi ţănearea ali stabilitati şi securitati dinintea a provocărlor ditu regiune. Nicolae Ciucă feaţi muabeti cu omologul Dorin Recean ti znuearea ică construcţia di apunţă pisti arâulu Prut, ti dişcllidearea di năi puncte di treaţiri a sinurlui şi ti dizvoltarea infrastructurălleii energetice anamisa di aţeali dauă văsilii. Elli nica zburără şi ti prezenţa investitorilor români tru Republica Moldova şi crearea unui climat di afaceri tru simfunie cu standardile europene, cari s’ndrupască criştearea a investiţiilor. Tru contextul geopolitic actual, vizita premierlui a Româniillei la Chișinău ari conotaţii ahoryea – spusiră analişti politiţ moldoveni, cari spun că, tru mplină alăxeari di itia ali aputruseari ţi u faţi Rusia tru Ucraina, România ari un rol ahoryea tru asiguripsearea a securitatillei ti ñiclu cratu viţinu. Tru añilli ditu soni, Bucureștiul deadi agiutoru sum ma multi turlii ti Ripublica Moldova, iara, tora, tru contextul a polimlui, agiumsi unu culacu di ascăpari economic și comercial tră Republică, ama şi tră năstriţearea di cătră aesta a unăllei vărtoasă criză energetică. La andamasea al Nicolae Ciucă cu prezidenta ali Ripublică, Maia Sandu, aesta haristusi ali Românie tră agiutorlu ţi lu-deadi.
România-Marea Britanie-SUA
România şi SUA vulusiră, la Bucureşti, un acordu tru domeniul a securitatillei sociale, cu scupolu ti protejarea ndrepturilor di pensie a lucrătorilor români şi americani cari lucreadză pi teritoriul alăntui cratu. Simfunu cu documentulu simnat di ambasadoarea Kathleen Kavalec şi di ministrul a Lucărlui, Marius Budăi, va s’aibă căbili ti ufilisearea a perioadilor lucrati emu tru România, emu tru Statele Unite, cu scupolu ti dişcllidearea a ndreptului la pensie. Acordul va s’hibă ratificat pritu nomu di către Parlamentul României. Di altă parte, la Londra, ministrul di Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul di stat tră Afaceri Externe, Commonwealth şi Dizvoltare ali Marii Britanii, James Cleverly, simnară Declaraţia Comună actualizată a Parteneriatului Strategic româno-britanic şi dişcllisiră prima ediţie a Forumului Bilatearal România-Regatul Unit, cu scupolu ti s’află oportunităţ di anvărtuşeari a cooperarillei bilatearali.
Păhălu a polițelor RCA, plafonat
Ministerul Finanţelor di Bucureşti publică un proiectu di apofasi mutrinda plafonarea şi nglliţarea a păhadzloru tră poliţili RCA kiro di şasi meşi. Easti soluţia temporară ţi u află Autoritatea di Supraveghere Financiară, după ţi apufusi ritrădzearea ali autorizaţie di funcționare a companiillei Euroins, cari avea un cirecu ditu păzarea a asigurărilor auto obligatorii. Apofasea a plafonării şi nglliţarea a păhadzloru fu loată ti protejarea a şoferloru di scunkeari cabaia mari, după experiența nibuna di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă companii – City Insurance, și ea lider di păzari. Tora, firmili di asigurări ar lipseaşti ta s’vindă poliţili RCA la nivelul di la 1 marţu 2022, cu condiţia ta s’nu hibă ma scumpi andicra di ateali practicate tru aestu kiro. Tru aestu caz, va s’hibă valabil păhălu ma ñicu.
Francofonia, sărbătorită
Pi 20 di marţu, 88 di state şi guverne di pi ţinţi continente, avânda statutlu di membri ică observatori ali Organizației Internaționale a Francofoniei, cum şi 321 di milioane di inşi ţi zburăscu limbă franceză, sărbăturisiră Dzuua Internațională ali Francofonie. Tră România, membră a OIF, 2023 ari ună simasie diplo festivă — anlu aestu, yiurtuseaşti și 3 dekenii di la aderarea la Francofonia instituțională. Cu aestă arasti, ministerul di Externe, pritu ambasadi și consulate, cum și Institutul Cultural Român băgară tu planu dzăţ di evenimente tru aproximativ 50 di state a lumikllei.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala