Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023
Parteneriat Strategic România – Vărgăria
Daniela Budu, 18.03.2023, 18:06
Parteneriat Strategic România – Vărgăria
România şi Vărgăria va li ducă ma largu gaereţli comune tră adoptarea, tru aestu an, ali apofasi di adiarare la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă di prezidentulu român, Klaus Iohannis, la Sofia, iu fu aştiptatu di omologul a lui, Rumen Radiv. Aţelli doi șefi di stat simnară ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altele, intensificarea dialoglui politic bilateral, ancurajarea alăxerloru economice şi a cooperării transfrontaliere, cum și asigurarea securitatillei energhetiţi. Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare, iar extindirea nu easti ligată di migraţia paranom di la sinurli externe ale Uniunii Europene.
Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un drept a cetăţeanului european ta s-urdină liber tru statele Uniunii Europene. Migraţia paranom easti tut cu tut altă luyurie. Zburaşti ti oamiñi cari intră ilegal tru Uniunea Europeană şi minduescu s’treacă ditu un stat tru altu. Di itii politice, aesti dauă chestiuni suntu ameasticate di născănţă politicieni europeni. Easti ună alathusi, ama noi akicăsimu dificultăţile a născăntoru state europene tru chestiunea migraţiei ilegale. Himu etiñi s’lom parti tru tute programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.
Și prezidentulu vărgar spusi că România și Vărgăria va s’facă gaeret suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că, tru meşlli ditu soni ateali dauă craturi alumtară contra a fluxului di migranţi paranom, flux cari s-ñicură considerabil. Aduţem aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afacări Interne ditu andreu 2022, Austria și Olanda ambudyiuairă aderarea României, respectiv a ali Vărgărie tru spațiul Schengen. Austria invocă migraţia ilegală pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli aduse, dizminţite, neise, şi di instituţiile europene.
Tranziția cătră ună societate veardi
Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’tiñîsească ună ditu condiţiile căftati di Comisia Europeană atea turlie ca România s’aproaki a daua caftari di plată ditu cadrul PNRR, tru valoare di 3,2 miliardi di euro. Concret, una ditu pruvidrle documentului stipulează ca dizvoltatorii imobiliari s’instaleadză prize di ncărcari a maşinilor electriţi tru blocurli di locuinţe năi. Idyea borgi va u aibă şi nicukirlli a casiloru veclli,cara vor s’adară znueri majore. Ună altă prevedare a ordonanţei spuni ti scoaterea ditu funcţiune, ditu meslu cirişaru a aluştui an, a grupurilor energetice pi bază di cărbune ditu sudlu a v4siliillei, di la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea a lor tră trei ani.
Guvernul nica adoptat un act normativ cari apufuseaşti ună schemă di agiutor financiar di 26 di milioane di euro tră IMM-uri şi marile companii cari va s’construiască instalaţii di reciclare a cupriiloru. Uidisitu cu premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin aestu mecanism va s’aibă ca obiective protejarea fisillei. Di altă parti, Camera a Deputaţlor di la București, tru harea di for dicizional, adoptă Legea mutrinda aprobarea Acordului di ndrupari anamisa di Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica tră construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centrală Nuclear-Electrice di la Cernavodă. Pritu implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie, la nivel naţional, va s’hibă di 36%, iara contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie fără emisii di CO2, di 66%.
Inflație tru creaștire
Rata anuală a inflaţillei tru România criscu lişor meslu tricut, comparativ cu yianariu, agungânda la 15,52% andicra di 15,07% – spunu ateali ditu soni date ale Institutului Naţional di Statistică. Uidisitu cu specialiștilor, aest lucru nu lipseaşti s’aspargă prognoza BNR conform cu cari inflaţia va să scadă la ună goală ţifră până la bitisita a anului. Analistul financiar Adrian Coderlaşu: “Procesul dizinflaţionist continuă, ama nu va s’hibă, să spunemu, un proces ayălisitu, cu scădeare di la mesu la mesu a inflaţiei şi pot si s’facă ahtări episoadi cu inflaţia crescânda puţin di la u altan mesu la alantu. Tamama idyea situaţie s-vidzu şi tru alte văsilii ditu Uniunea Europeană, inflaţia ditu meslu şcurtu hiinda pisti aţea ditu meslu yinaru”.
Uidisitu cu INS, tru meslu scurtu, andicra di meslu di ma ninti, nai ma multu criscură păhadzlli la părmătiili alimentare, cu aproape 3,4% şi ateali ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. Tru topul scunkerloru ditu 12 mesi ditu soni conduţi zaharea, cu pisti 63%, deapoa untulu, cu aproape 45 di procente şi di gaze, cu aproximativ 42%. Creastiri di păhadz di pisti 30% s’vidzură şi la pătăţ, oauă, margarina şi produsele lactate.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “Căţe să scunkescu alimentele la noi? Ună, pisti alantă iutido tru lumi, alimentele au ună tendituţă di scunkeari tru aestă perioadă. Ma multu, la noi intervine şocul pe cari lu adara ziya importuri-exporturi, tră atea că importul di produse alimentare procesate easti multu mare şi avem nai ma mari deficit ditu añilli ditu soni, anlu aestu. Aoa easti problema”.
Pe fondul creșterii prețurilor ditu ultima perioadă, angajaţii ditu truvăţământ au protestat tru mai multe orașe ditu țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva genearală. Lidirii sindicali reclamă ixikea ac dialogului social şi stipsescu guvernanţii di araua- voli.
Parlamentul Republicii Moldova oficializă limba română
“Limba română” va s’llia loclu a “limbăllei moldoveneşti” tru tuti nomurli ditu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv tru Constituţia văsiliillei, după ţi Parlamentul di la Chişinău votă aestă alăxeari tru a daua lectură. Proiectul adoptat bagă tru practico ună apofasi di aoa şi aproape dzati ani a Curtillei Constituţionale, ţi spuni că limba română easti limba oficială tru Republica Moldova. Uidisitu cu Radio Chișinău, votlu fu aplaudat di deputaţllii pro-europeni ali PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi cari ari majoritatea tru Parlament. Di alantă parte, deputaţllii socialişti şi comunişti di orientare pro-rusă afişară pancarte cu inscripţii critiţi la adresa actualăllei puteari. La Bucureşti, votlu a Parlamentului moldovean fu saluta di clasa politică.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala