Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05 – 11.02.2023
Prezidentulu român la Consiliul European di la Bruxelles
Daniela Budu, 13.02.2023, 11:22
Aflat la Consiliul european di Bruxelles, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, deadunu cu alță lideri europeni, prezenţa a prezidentului ali Ucraină, Volodimir Zelenski la summit, ca ună yilipseari a solidaritatillei şi unitatillei europene şi a coordonarillei streas ti ndruparea a popului ucrainean dinintea a polimlui nkisitu di Federaţia Rusă. Tru context, șeflu a statlui cundille importanţa tră ţănearea ma largu a agiutorlui european tră Ucraina. Scoasi tru migdani, tru idyiulu kiro, solidaritatea ali Românie, ca stat viţinu şi soţu, cu contributu emu pi planu umanitar şi economic, emu ti creaştirea a conectivitatillei, licsurarea a transportului di yipturi ică avansarea a imnaticlui european a Kievlui.
La andamasea di Bruxelles, Klaus Iohannis spusi, tutunăoară că easti ananghi ta s’bagă presie si tru yinitu contra ali Rusie, nica şi pritu adoptarea di sancţiuni suplimentare. Di altă parte, șeflu a statlui dimăndă că va li ducă ninti muabeţli ti adearea ali Românie la spaţiul Schengen și spusi că va s’ducă ti şcurtu kiro tru Bulgaria, tră s’nkisească ma multi acţiuni comune la nivel diplomatic deadunu cu omologlu a lui.
Klaus Iohannis: Tră mini, tră România şi tră români easti di simasie s’intrăm tru spaţiul Schengen. Nu voi s’ligămu muabetea di ună tadi dată, di itia că vidzumu şi tu andreu, aesti lucri nu pot s’hibă ligate di ună dată, eali ţăn di multi considirente europene. Ti amărtie, ama, ţăn şi di chestiuni di politică internă tru născănti state membre. Aestă easti un lucru pi cari nu-lu lugursescu bun, ama nu poate s’hibă ignorat. Avumu muabeti ti aestă chestiune cu prezidentulu Rumen Radev şi dealihea, va s’făţemu şi acţiuni comune.
UIdisitu cu șeflu a statlui, România nu easti izvuru di migraţie şi nu easti văsilie di tranzit. Klaus Iohannis adăvgă, la Bruxelles, că problema easti una europeană şi România va tra s’llia parti ti s’află nai ma buni cearei. Tutunăoară, nica spusi năsu, migraţia nu lipseaşti shibă tu alathusu cu Schengen.
România ndrupaşti Turchia după cutreamburu
România easti deadunu cu pareili internaţionale si pitricu dauă echipaje di căftare şi salvare tru zonili greu aguditi di cutreamburili vărtoasi ţi s’feaţiră tru sudlu ali Turchie. Suntu aproapea 120 di salvatori români pi teren, ţi au şi şapti câñi maxus antrenaţ, cari ascapară pănă tora ma multi victime.
Şeful a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, deadi asigurări că salvatorllii români va u agiută Turcia ahât kiro cătu va s’hibă ananghi: “Va s’armănă aclo cătu va s’hibă ananghi. Ma s’hibă ananghi s’făţemu alăxeari di personal ică s’pitriţemu suportu logistic ma largu, aestu lucru va s’facă ntrăoară, cu agiutorlu a soţloru di la Forţele Aeriene, cu nădia că va s’ascăpămu cât ma multe persoane şi, cadealihea s’dămu agiutorlu ţi easti ananghi ti soţlli a cari s’ampulisescu cu ună catandisi ţi nu s’ari vidzută.
Ma mutu, Bucureștiul ari loată apofasea tra s’agiută Siria, vărtosu zñiipsită, tu arada a llei, di cutreamburuele di luni, neise cu bunuri materiale – produse di cazarmament, strañie, ama şi produse alimentare. Di altă parte, ministerul di Externe a repatriat ma mulţă cetăţeni români aflaț tru Turchia cari căftară aestu lucru după cutreambur. Ambasada a Româniillei la Ankara dimăndă că easti, tu ligăturaă cu dzăţ di români aflaț tru aestă văsilie.
Doilu sistem Patriot tră România
România lu-ari recepţionată, aestă săptămână, doilu sistem Patriot ditu totalu di patru contractate tră programul di armătuseari a Forţelor Aeriene. Uidisitu vu ministrulu ali Apărării, Angel Tîlvăr, militarllii români suntu tru un program intensiv di pregătire tra s’poată s’ufilisească aesti sisteme di apărare antiaeriană. Oficialu cundille că armătusearea a Forţelor Aeriene cu sisteme Patriot adavgă “ună capabilitate di apărare aeriană vărtoasă, credibilă, interopearabilă şi flexibilă, cu scupolu ti băgarea tu practico a misiuñiloru ţi li ari Askerea ali Românie”. Uidisitu cu ministerlu ali Apărari, sistemili Patriot ditu atelu ditu soni bărnu agiumsiră prota oară tru România tru 2020, iara estanu va s’bitisească complet prima etapă a programlui di armătuseari. Livrarea a yinitoariloru dauă ahurhi tru anlu ţi tricu și deapoa testarea şi recepţionarea a lor s’hibă bitisită până tu inşita a meslui apriiuru. Protlu sistem livrat a Forţilor Aeriene Române execută, ditu 2021, misiuni speţifiţi di apărare şi contra a rachetelor a spaţiului aerian ali Românie şi al NATO.
Toclu clleae di 7 proţenti tru anu
După doi ani di tocuri record şi 11 majorări, Banca Naţională ali Românie spufusi, tutunăoară ti alanti Bănţă Centrale ditu regiune, să-lu ţănă tru idyea scară toclu- clleaie, la 7% tru an. BNR li ţănu, tutunăoară, nivelurli actuale a ratilor rezervilor minime obligatorii tră pasivili tru lei şi tru valută a instituţiilor di credit, dimi aţelli păradz pei cari bănţăli comerciale au borgea s’li ţănă tru conturli a BNR. Apofasili a Băncăllei Națională s’facu tru contextul tru cari BNR s’aşteaptă ca rata anuală ali inflaţie să scadă ma ayoñea andicra di cătu lugursea ma nnti. Rata anuală ali inflaţie scădzu lişor tru andreu anlu ţi tricu, di agiumsi niheamă pisti 16%. Ma multu, Banca Centrală s’așteaptă ca indicatorul s’agiungă maş la ună ţifră tru trimestrul al treilea a anlui aestu, pi fondul a prilundzearillei schemilor di plafonari şi compensari a păhadzloru la energhie.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
