Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.01 – 21.01.2023
2023 lipseaşti s’aducă ghinivinita ţi ălli si cadi ti adiararea ali Românie la zona Schengen, spuni şeflu a statlui, Klaus Iohannis
Mihai Pelin, 21.01.2023, 11:57
2023 lipseaşti s’aducă ghinivinita ţi ălli si cadi ti adiararea ali Românie la zona Schengen, spuni şeflu a statlui, Klaus Iohannis
România ş’păstreadză tru 2023 coordonatili genearale di politică externă, cari mutreaşti anvărtuşearea-a loclui şi rolu tru NATO şi UE şi fortificaria alianţăllei strateghiţi cu SUA, diclară prezidintulu Klaus Iohannis, martă, ambasadorilor xeñi acreditaţ la Bucureşti. Șeflu a statlui cundille că România va s’ndrupască ma largu asigurarea a unei posturi anvărtuşiti pi areapta ditu apirită NATO, va s’promoveadză importanţa strateghică ali Amarea Lae şi va s’ndrupască politica a uşilor dişcllisi a Alianţăllei. Ti aprukearea a Româniillei tru Schengen va s’hibă rialocate resurse diplomatiţi importante, iara agiutorlu dat ali Ucraină viţină va s’hibă ţănutu idyiulu parametru. Tru ţimutreaşti spațiul di liberă urdituari, prezidintulu cundille că succeslu a bitisearillei MCV tru 2022 lipseaşti s’hibă adăvgatu anlu aestu cu adiararea ghinivinită la Spaţiul Schengen, tru condiţiile tru cari România easti ndreaptă ditu tuti punctele di vidială. Klaus Iohannis avu și ună muabeti telefonică cu omologlu a lui ditu Vărgăria, discuţia mutrindalui nai cama multu subiectul adirării aţiloru dauă state la spaţiul Schengen şi modalităţli di năstriţeari a blocajului nregistrat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) ditu andreu 2022, după ţi Austria si Olanda votară contra. Atelli doi reconfirmară apofasea susta tra s’ducă ninti cooperarea streasă ti agiundzeari scupolu diadunu ali adirari tru aestu an. Tutunăoară, prezidintulu român fu căftati pi tilefonu di omologlu austriac, Alexandir van dir Bellen. Şeflu a statlui roman ălli haristusi ti agiutorlu spus public ti adirarea a văsiliillei la Schengen şi spusi că mesajele cabaia multi di andrupari viniti ditu partea mediului politic, economic şi social ditu Austria suntu seamni limbidz că loclu ali Românie easti tru spaţiul di libiră urdinari. Prezidintulu Iohannis apufusi s-li pitreacă năpoi la Viena ambasadorul Emil Hurezeanu, cari fu gritu s’yină Bucureşti tră consultări ună ş-ună după Consiliul JAI tru cadrul a curi reprezentantul ali Austrie nu apruke adiararea ali Românie.
România a prilo mandatul di prezidentu al OSCE
România u prilo Prezidenţillea a Comitetlui di Securitate ali Organizaţiei tră Securitate şi Coopearare tru Europa (OSCE), unu ditu organismele subsidiare ale Consiliului Permanent al OSCE, mandat pe cari va lu-aibă tru 2023. Anamisa di borgili alustui Comitet se numără discutarea aspectelor non-militare şi politice di securitate. Mai precis, România va sprijini realizarea obiectivelor OSCE tru domeniile combaterii traficului di persoane, managementului frontierelor şi combaterii terorismului. Aestu mandat reprezintă o recunoaştere a profilului activ al României tru cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor şi principiilor fundamentale ale organizaţiei tru asigurarea păcii, securităţii şi cooperării tru Europa, a afirmat ministrul român di externe, Bogdan Aurescu. România a mai diţinut Prezidenţillea Comitetului di Securitate al OSCE tru 2015 şi 2016.
Avioane di viglleari AWACS va s’adară, ditu România, azboiuri di pricunuşteari şi viglleari a flancului estic al NATO
Tru România aterizară, marţă, tru premieră, avioane NATO di turlia radar, specializate tru vigllearia ditu aer a născăntoru spaţii aeriene extinse. Aesti aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) vor opeara ditu România tru misiuni di recunoaştere şi viglleari a spaţiului estic al Alianţei. Di la invadarea Ucrainei, ele au efectuat patrule periodice tru estul Europei şi regiunea Mării Baltice, tră a idintifica avioanele ruseşti ditu apropierea graniţelor NATO. Trei aeronave di aestu tip suntu disfăşurate la Baza Aeriană Otopeni, împreună cu un ditaşament format ditu 180 di militari şi piloţi. Misiunea easti programată să dureze mai multe săptămâni. Aeronavele nu suntu dotate cu armament, fiind folosite ca posturi di comandă aeriene. Suntu avioane Boeing 707 dotate cu aparatură electronică di viglleari a spectrului radio şi spaţiului aerian. Ele suntu capabile să localizeze şi să idintifice alte aeronave la o distanţă di peasti 400 di kilometri.
Actualu sezon gripal ditu România poate să s’tindă până tru primveară
Specialiştii spun că actualul sezon gripal ditu România poate s’tindă până tru primăvară, ase că recomandă, ma largu, vaccinarea antigripală. Aesta poati si s’facă şi tru aproape 100 di farmacii comunitare ditu toată țara autorizate di Ministerul Sănătăţii tru cadrul unui program pilot. Cele mai recente date arată că numărul persoanelor diagnosticate cu infecţii respiratorii easti tru creştere – săptămâna trecută au fost truregistrate aproape 140.000 di îmbolnăviri, cu peasti o treime mai multe faţă di săptămâna precedintă şi aproape dublu faţă di perioada di dinitea ali pandimiei. Medicii au confirmat şi mai multe cazuri di infectare multiplă, cu virusul gripal şi cu coronavirus. Tru contextul situaţiei epidimiologice actuale. România a obţinut ditu partea Comisiei Europene suspendarea temporară a distribuţiei tru afara ţării tră anumite medicamente ditu categoria antibiotice şi antitermice cu administrare orală. Autorităţile române spun că măsura nu afectează exportul medicamentelor fabricate di către producătorii români. Căftraea s’feaţi tră evitarea a unei crize ti ahtări yitrii tru România, di itia că ari state tru Europa iu aesti produse nu s’află.
Dzuuă istorică tră România, cu tempearaturi record nregistrate di ma multe staţii meteorologhiţi
Protili dzăli a anlui 2023 adusiră tempearaturi extrem di mări tru multe zone. Meteorologii dimăndară că fu nregistrat un nău record di temperatură. Fură 22,4 gradi Celsius la Turnu Măgurele aţea ţi faţi ca 18 di yinaru s’hibă nai ma caldă dzuuă ditu istoria măsurătorilor ma multi stații meteorologice ditu văsilie raportară ţifri record. Și la București feaţi cabaia căldură, di s’nregistră şi aoa un record, di 20,6 gradi. Temperaturile nihireşti neise ahătu mari aduc probleme a agricultorilor. Tru sudlu a v4siliillei s’lugurseaşti că va s’hibă un anu cu xeri, iar tru nord ari riscul ca pomllii s’bubukisească şi s’nglleaţă, producţia di yimişi autohtone di anlu aestu riscânda aşe s’hibă compromisă.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala