Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.12 – 24.12.2022
Aoa şi 33 di ani, Revoluția Română
Corina Cristea, 30.12.2022, 09:56
Aoa şi 33 di ani, Revoluția Română
Manifestări di comemorare a eroilor Revoluţiillei anticomuniste ditu 1989 fură ndreapti, tru aestă săptămână, tru România – tru mărlli căsăbadz s-ţănură ţeremonii religioase şi eara băgati căruñi di lilici tru locurile semnificative tră momentele istorice di aoa şi 33 di ani. Prezidentulu Klaus Iohannis dipusi ună cărună di lilici la troiţa ditu Piaţa Universităţii ditu misuhorea a Bucurestiului, iu feaţi şi arigeai. Aduţemu aminti că scânteaua Revoluţiei anti-comuniste române s-apreasi pe 16 di andreu tru căsăbălu Timişoara, deapoa s’teasi Bucureşti şi tru alţă căsăbadz. Tru Capitală, revolta cari dusi la cădearea regimului comunist acăţă tru 21 andreu, unăoară cu un mari miting organizat di Nicolae Ceauşescu, cu nădia că va u isihăsească populaţia şi va s’armănă la cumănduseari. După mitinglu eșuat, revolta acăţă Bucureștiul. S’feaţiră demonstrații contra a regimului la cari forțele di arada apăndăsiră nica şi cu focuri di tufechi și rafale contra a manifestanților, di vătămară aproapea 50 di persoane, di pliguiră ma multi dzăţ și arestânda pisti 1000 di persoane. Cu tuti represaliili, demonstrațiile ahurhiră diznău tru 22 di andreu, iara presia a geadeiille 4lu feaţi pi aţelu di ma ninti dictator Nicolae Ceauşescu s’fugă cu un elicopter di pi citia a aţilui di ma ninti Comitet Central a PCR. Tutu cu tut , pisti 1.000 di oamiñi muriră şi aproapea 3 ñilli fură pliguiţ tu alumtili cari s’feaţiră tru goala văsilie ditu Europa di Est iu alăxearea di regim s-feaţi cu virsari di săndzu.
Vizita a prezidentului a Parlamentului European la București
“Nu ari niţi ună furñie justificabilă tra s’nu aproaki România şi Vărgăria tru spaţiul Schengen, di itia că tuti condiţiile tră aderari suntu tiñisiti”, declară, luni, la Bucureşti, prezidenta a Parlamentului European, Roberta Metsola. Tru ună conferinţă di presă deadunu cu prezidentulu Klaus Iohannis ea spusi că s’fac gaereţ di itia ca aestă catandisi s’hibă ndreaptă cât ma ayoñea, tamam anlu yinitoru. “Sinurlu externu a Uniunillei Europene easti apăratu. Videm că tuti văsiliili, inclusiv România, aplică tuti componentele aquis-ului Schengen, atea ţi apăndăseaşti la iţi găilipseari cari poati s’există ditu aestă videală”, adăbgă oficialu di Bruxelles. Tu arada a lui, șeful statului român cundille că tema Schengen nu va s’hibă pi arada di dzuuă a Consiliului European extraordinar ditu şcurtu 2023, di va s’aibă muabeţ maş tru marja andamasillei. Aduţemu aminti că, tu ahurhita a meslui, aprukearea ali Românie tru Schengen fu ambudyiusită tru Consiliul JAI di Austria, cari invocă chestiuni mutrinda migrația paranomu. Documente Frontex – Agenția Europeană tră Poliția di Sinuru și Garda di Coastă – contradzăcu declarațiile a cancelarului austriac.
Delegație română tru Coreea di Sud
Ună delegaţie oficială română, ditu cari feaţiră parti ma mulță miniștri, ama și premierlu Nicolae Ciucă şi prezidentulu a Camerăllei Deputaţlor, Marcel Ciolacu, dusi, tru aestă stămână, tru ună vizită tru Coreea di Sud. România easti sinfirisită tru dizvultarea a niscăntoru proiecte economice majore deadunu cu mărli companii coreene, tru domenii esenţiale cum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria di apărare și domeniul ali energie fură tru amprotusa a muabeţloru cu oficialii di Seul, inclusiv cu premierlu Han Duck-soo. Să zbură ti turlia tru cari lipseaşti s’hibă kivernisită catandisea la cari s’agiumsi pritu fuvirsearea arusă ditu Ucraina, securitatea tru regiune şi cooperarea anamisa di NATO şi Coreea di Sud. Delegația română avu și ună andamasi cu reprezentanţăllii comunitatillei româneşti, a curi premierlu lă pitricu aprecierea tră turlia tru cari aprăftăsiră să s’integreadză tru aestă societate, păstrânda, tru idyulu kir, aproapea di suflit identitatea, limba, cultura şi valorile a văsiliillei iu s’amintară.
Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, tru vizită la Chișinău
România va u ducă ninti andruparea ti Ripublica Moldova viţină (majoritar românofonă) tră s’treacă cu ghini pisti crizili cu cari s’ampuliseaşti — năpoi adusi aminti, luni, la Chişinău, şeflu a diplomaţiillei di la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul avu andamasi cu prezidenta Maia Sandu, cu premierlu Natalia Gavrilița, cu omologlu a lui Nicu Popescu și cu prezidentulu a Parlamentului, Igor Grosu. Părţăli cundilleară simasia dizvoltarillei interconectărilor di electricitate anamisa di ateali dauă state, a fluidizarillei traficlui anamisa di sinuri, nica şi pritu construcţia di poduri pisti arâulu Prut. Să zbură şi ti implementarea acordului mutrinda asistenţa financiară nerambursabilă, tru valoarea di 100 di milioane di euro, ahărdzită a Chișinăului di cătră București, ama și ti operaţionalizarea a platformăllei di andrupari tră Republica Moldova, iniţiată di ministrul Aurescu cu omologilli ghirman şi francez. Eara pi agendă şi imnaticlu european ali Ripublică Moldova şi agiutorlu concret ali Românie tră agiundzearea a alustui scupo, inclusiv pritu dişcllidearea a păzărăpserloru di aderare la UE.
Muabeţ româno- portugheze la nivel analtu
Prezenţa a militarilor portughezi ditu cadrul a Brigadăllei Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), deadunu cu askirladzlli ditu Macedonia di Nord şi di alanţă aliaţă, ari ună contribuţie importantă la anvărtuşearea apărarillei şi securitatillei Româniillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis cu furñia a vizităllei pi cari u feaţi, marță, deadunu cu omologlu portughez, Marcelo Rebelo di Sousa, la Batalionlu 1 Instrucţie “Olt” ditu Caracal. Muabeţli tru scară analtă avură tru scupo catandisea di securitate ditu Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţăllei umanitare dati a văsiliillei viţină, cum şi pi agiutorlu tru licşurarea a exporturilor di yipturi. Aţelli doi prezidenţă zburără şi ti intensificaria cooperarille româno-portugheze, emu tru domeniul ali Apărari, ama şi economic, comercial, al agendii digitale, al surselor di energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
