EVENIMENT TOP

Daniela Budu, 06.11.2022, 19:50

Noulu ministru a Apărarilei şi-arhiusi activitatea

Soţial-democratulu Angel Tîlvăr fu desemnat ministru a Apărarilei în România di conduţirea PSD (la coguvernare), după ţi portofoliul a rămase vacantu/gol siptămâna trecută, în urma demisilei a lu Vasile Dîncu. Angel Tîlvăr declarăă că priorităţâle a mandatului a lui sunt ligate di invazia nejustificată a Rusilei în Ucraina şi de militaril’i român’i care sunt prezenţâ în diferite teatre di operaţiun’i externe. Dispre situaţia di securitate la graniţă, Angel Tîlvăr are discutată deja cu ministrulu a Forţilor Armate Franceze, Sebastien Lecornu, aflat gioi la Bucureşti, în contextul în care Franţa conduţe grupulu dea lumtă al NATO în România. El’i au inaugurată, la Cincu (chentru), sediulu Collective Defence Battle Group şi au vizitată facilităţâle a Centrului Naţional di Instruire Întrunită Getica. Ministrulu francez are discutată, totunăoară, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă dispre parteneriatulu strateghic bilateral, cu accentu pi componenta di apărare şi situaţia di securitate din reghiunea Marilei Neagră. Șefulu a statului mulţan’isii a Franţălei tră eforturile di constituire şi operaţionalizare a Grupului di aLumtă NATO din România, ca parte a angajamentului aliat di faţire mai sănătoasă a posturălei di apărare şi descurajare a Alianţei pi Flancul Estic. Tri arada lui, Sebastien Lecornu apreciee profesionalismul a militarilor român’i şi cooperarea foarte bună in timpul a executarilei a misiun’ilor şi activităţâlor di instruire desfăşurate în contextu aliat sau bilateral. Aduţm aminte, că mesulu trecut, Franța decise să pitreacă trupe şi echipamente performante suplimentare în România, iar ună parte di ele au agiumtă deja în ţară.

Republica Moldova are agiutor din partea a Româniilei

Cu preşedintele şi cu premierulu si vidzu/si adunăă, marţă, la Bucureşti, şi preşedinta Republicălei Moldova, Maia Sandu, tra să caftă agiutor a autoritățâlor române. Cu polimulu la graniţe în pragulu a iarnălei și în contextul în care Chişinăulu si bazeadză tot mai multu pi importul di energhie electrică din România, aesta mulțan’isii tră facilitarea a furnizarilei di electricitate, gaze naturale, pecură/câtrane lichidă şi leamne di foc tră cetăţean’il’i moldovean’i. Autorităţâle române deadiră asiguripsiri că va contiinuă să agiută statulu viţin în contextul a crizălei a li energhie și a gazilor naturale și să agiută Chişinăul în ţe mutreaşte ghestionarea a refugiaţâlor ucrainean’i, avânda în videare că Republica Moldova easte statulu ţel mai zim’isitulu de migraţia cetăţean’ilor din Ucraina. Dispre situaţia greauă di punctu di videare a alimentarilei cu energhie în statulu viţin, Maia Sandu declarăă:

Ştiu cât di greu easte să oferi agiutor atumţea cându easte greu şi în casa a ta, ama ază bânăm dzâle greale şi decisive şi avem nevol’ie un di alantu. Din cauza polimului treaţem printr-ună criză energhetică majoră şi riscăm săa rămânem fără gaze şi electricitate tru aţistă iarnă”.

Di la Chişinău, şi viceprim-ministrul Iurie Ţurcanu transmise recunoştinţă a Româniilei tră agiutorulu acordat cu leamne, gaze naturale şi electricitate. Vă mulţan’isiescu în mod aleptu tră tot agiutorulu pi care România nâ-l acoordă tru aeste momente, tru aeste dzâle greale tră ţară — declarăă Iurie Ţurcanu.

Plan naţional anticancer

Federaţia a Asociaţiilor a Lândziţâlor di Cancer apreciadză dzuua în care Planulu Naţional di Prevenire şi Combatire a Cancerului fu promulgat dreptu ună dzuuă istorică tră România şi ună şansă în plus la bană tră pacienţâl’i cu cancer. Şefulu a statului, ţel a cure îl’i aparțâne inițiativa, subliniee, m’iercuri, la cheremonia tră promulgarea Leadzilei mutrinda aprobarea a Planului, că lipseaşte să hibă identificate soluţiile tra să permită accesulu mare/diplargu a populaţil’ei la opţiun’i terapeutiţe adecvate/uidisite. Klaus Iohannis:

“Starea di sănătate a unei naţiune easte un vector indiscutabil tră progres şi, din aestă perspectivă, si impune ca politiţâile publiţe tru aestu domeniu să hibă ghine fundamentate”.

Planulu pruveade ndreptul garantat a cetăţean’ilor a li Românie la servicii di natură medicală, socială şi de susţânire psihologică. Aplicarea lui/ bâgarea tru practivcie va ducă la reduţirea a mortalitatilei prin cancer cu 15%, prin introduţirea di programe de diagnosticare ninca tru arhiusită di lângoare/ precoce la nivel naţional, decontarea a testărilor genetiţe şi dotarea a chentrilor di tratamentu. Coordonatorulu ştiinţific a Planului, profesor doctor Patriciu Achimaş-Cadariu, punctăă aspectile care prinde să hibă avute în vedaere în tratarea/gh’iatripsirea a pacienţâlor oncologhiţ:

“Conteadză să avem ună comisie multidisciplinară în care să aibă un genetician medical şi un psiholog clinician specializat pi oncologhie. Şi mai diparte, sigura, conteadză şi chirurgia, conteadză şi tratamentul sistemic, şi accesulu la radioterapie şi conteadză şi timpul până cându avem acces la paleaţie”. Tot siptămâna aestă, guvernul di la Bucureşti decise că di mesulu ţi v’ine medicamente nale tră gh’atripsirea/ tratarea pacienţâlor cu afecţiun’i oncologhiţe va iintră pi lista a moleculilor gratuite şi compensate.

Cutrembur di loc în România

Un cutrembur di pământu cu magnitudinea 5,4 pi scara Richter si produse gioi dimineață, în județulu Buzău (sud-estul a li Românie), în zona seismică Vrancea. Seismul – ţel mai puterniculu din ultiml’i doi ani și giumitate — si duchi/ simți puternic și în București. Autorităţâle anunţaară că niţeunom nu fu rănit di cutrembur, nu fură fost apeluri la 112 şi nici nu si raportară zim’ii materiale. Purtătorulu di zbor al IGSU, Adrian Marin, feaţe îndoauă precizări:

“Informaţii dispre misurile şi modulu/ turlia di comportare înainte, în timpul şi după produţerea a unui seismu pot să hibă aflate pi platforma naţională di pregătire fiipregătit.ro, pi aplicaţia di mobil DSU sau pi site-ul a campaniei nutremurlacutremur.ro. Totunăoară, importantu di precizat easte şi faptul că, în cazulu a seismilor, sistemulu RO-ALERT nu va difuzeadză notificări anterior a declanşarilei a lu-ştor”. Un cutrembur di loc mai mare, cu magnitudinea 5,8 pi Richter, avu loc în octombriu 2018, în judeţulu Buzău.

Autor: Daniela Budu

Armânipsire: Hristu Steriu