Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.07 – 30.07.2022
Căñina zñiipseaşti România
Mihai Pelin, 31.07.2022, 18:42
Tru stămână ditu soni, tru România, temperaturile năstricură 40 di gradi Celsius, iara nai ma mari parte a teritoriului fu sumu atenţionări Cod galben şi portocaliu di căñină. Disconfortul termic fu analtu, iar indicele temperatură-umezeală năstricu praglu critic di 80 di unităț. Tru născănti giudiţe fură băgati restricții temporare tră traficul rutier di mare tonaj. Di altă parte, tru născănti zone, fură și perioadi di instabilitate atmosferică accentuată: intensificări di vimtu, ploiuri şi kiritlu.
Xerea faţi ravagii tru agricultură
Xerea pedologică ditu România, dimi rezerva scădzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu multi culturi, di lli-aduţi pi niscănţă agricultori baş tru praglu a falimentului. Nai ma mări probleme sunt tru sudul și tru estul țării, iu rezervele di apă sunt extrem di ñiţ. Guvernul di la București căftă ali Comisie Europene aprobare tra s’da un avansu anamisa di 70 şi 85% ditu pălterli directe tră misurli di mediu şi climă ditu Programul Naţional di Dizvoltare Rurală 2014-2022, tra s’lă agiută a fermierloru ţi au zñie cu xerea. Tutunăoară, Executivlu va tra s’da a pomicultorilor şi viticultorilor, ama şi a crescătorlor di porţă şi pulli agiutoari di pisti 51 di milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane ditu fonduri europene, iara artimaia di la bugetul naţional. Ma multu, fură pruvidzuti investiţii tru sisteme locale di irigaţii ditu fonduri UE tru valoare di 100 milioane di euro, pritu Planlu Naţional Strategic 2023-2027. Xerea asparsi, pănă tora, cama di 150 di ñilli di ictări di suprafaţă agricolă. Dunărea agiumsi la un nivel minim tru giudiţlu Dolj (sud), iu s-nregistră ună catandisi fără preţedint tru aesţă ditu soni 70 di ani: culturile agricole numata pot s’hibă irigate cu apă ditu fluviu. Tru ma multi localităț ditu văsilie apa fu raţionalizată.
Româñilli pot s’amâna păltearea a ratelor la mpărmuturli bancari
Românii cari au probleme cu păradzlli va s’poată tra ş-amănă ratele bancari, după ţi Guvernul aprobă normele aferente Ordonanţăllei di urgenţă cari priveadi aestă posibilitate. Pot s’ufilisească aestă misură persoanele fizice fără rate restante şi ateali juridice cari dimonstreadză că avură ncasări cu nai ma puţăn 25% ma ñiţ andicra di anlu di ma ninti. Perioada tră cari s’da facilităţile di suspendare şi amânare la ratelor easte anamisa di unu şi nauă meşi. Aţelli cari contractară mpărmuturi tru cadrul a programelor “Prima Casă” şi “Noua Casă” pot s’apeleadză la aestă reglementare, cara împrumuturile lă si diadiră anlu aestu, până la 30 di apriiuru. Ministrul di Finanţe, Adrian Câciu, ama şi analişti economici recomandă, ama, pălteareatrusă, achitarea di cu kiro a împrumuturilor, cu căftarea tra s’treacă la ună dobândă fixă. Indicele ROBOR la trei meşi, andicra di cari s’faţi isapi ti hargea a creditelor di consum tru lei cu dobândă variabilă, agiumsi la 7,71% pi an. Şi indicele la şase meşi, ufilisitu ti calculul dobânzilor la mpărmuturli ipotecari tru lei cu dobândă variabilă, criscu la 7,83% pi an, kiro tru cari indicele di referinţă tră mpărmuturli consumatorilor (IRCC) easte tora di 2,65% pi an.
Un plan naţional tră arifugaţlli ucraineni
România ari un Plan naţional di misuri mutrinda integrarea pi kiro di mesi şi lungu kiro arifugaţlor ucraineni. Bugetul alocat easte di 200 di milioane di euro, păradz di la stat şi ditu fonduri europene. România agiundzi, aşi, prota văsilie ditu UE cari ari ună viziune şi un plan a curi scupo easte integrarea cama lişoru a ucrainenilor şi amintarea a aluştoru a indipendinţăllei personale – precizeadză autorităţile di la Bucureşti. Ucrainenii cari aleapsiră s’armână tru România va s’aibă hăiri di misuri concrete di agiutoru tru domeniile educaţiei, sănătăţii, ocupării, bănaticlui, cilimeañiloru şi persoanelor vulnerabile. Ahurhinda cu data di 10 di şcurtu, tru perioadă pre-conflictu, tru România intrară cama di 1,7 milioane di arifugaţ ucraineni, ama majoritatea s’purtară cătă ascăpitata ali Europă.
Românii nu va s’aibă kindinu di itia ali apofasi UE tra s’ñicureadză consumul di gaze
Consumatorii români, ntreprindirile ñiţ şi di mesi, serviciile sociale şi industria critică nu va s’aibă zñie di eventuale misuri suplimentare tră ñicurarea a consumului di gaze naturale, informează Guvernul. Rezervele di gaze ale ţării sunt di 55%, dimi pisti nivelul obligatoriu di 46% pruvidzut tră 1 august. Menţinânda aestu ritmo accelerat, poati s’agiungă la ună capacitate a dipozitelor di nai ma puţăn 80% ninti di 1 brumaru, spuni Executivul. Năpoi aduţimu aminti că, statele membre ale UE aprobară un plan di ñicurari coordonată a consumului a lor di gaz, tră s’ñicureadză dipendinţa andicra di Moscova. Acordul are loc aca ma multe ţări comunitare protestară andicra di ţinta globală a ñicurarillei consumului cu 15%, căftată di Comisia Europeană tră perioada 1 august 2022 – 31 marţu 2023. Documentul pruvedi că statele membre va s’adară tut ţi s’poati tra s’agiungă aesta ţintă a ñicurarillei consumului di gaz, cari toradioară este voluntară. Di altă parte, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, afirmă că România beneficiază di ună largă andrupari ditu partea ali Americă. La Washington, el avu andamasi di lucru cu reprezentanţă a Dipartamentului di Stat și lo asiguripseri di agiutoru tră dizvoltarea programului nuclear civil românesc. Virgil Popescu nica spusi că România va ta s’bitisească etapa di finanţare ti construcţia a aţiloru dauă năi reactoare 3 şi 4 ale Centralei atomo-electrice di la Cernavodă (sud-est).
Creaști, diznou, numirlu a cazurilor di SARS-CoV-2
Naua dalgă a pandimiei di COVID-19 ntruregistră, marţă, un record tru România: piste 12.000 di cazuri noi tru ună dzuuă. Numărul a infectărilor ahurhi, diznău s’crească, iara stămâna yinitoare suntu estimate 10.000 di cazuri ndzuuă, uidisitu cu spusa a ministrului Sănătatillei, Alexandru Rafila. Acă s’arăspăndiaşti multu iruşi, rata di pozitivare hiind di 25%, aestă variantă a virusului duce la forme di lăngoari ma puţăn severe. Yini ună nauă campanie di imunizare tru toamnă, cându s’aşteaptă un ser adaptat la năili variante a lumakillei Omicron a SARS-CoV-2.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
