Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.06 – 25.06.2022
Participare românească la andamasi europene decisivi
Daniela Budu, 26.06.2022, 12:48
Participare românească la andamasi europene decisivi
Republica Moldova și Ucraina suntu oficial candidate la aderarea europeană, după ţi lidirlli a aţiloru 27 di state membre ale UE apufusiră aestu lucru la andamusea a Consiliului European di Bruxelles. A treia solicitantă, Georgia, fu ancurajată s’ducă ma largu reformele tra s’amintă şi ea aestu statut la un momentu dat. Prezentu gioi și vinieri tru capitala ali Belgie, emu la andamusea a lidirilor ditu Uniunea Europeană şi ditu Balcanii di Vest, ama şi la Consiliul European şi la Summitul Euro tru format extinsu, prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, diclară:
“Minduescu că pritu aestă jgllioată putem să spunem că s-alăxi paradigma a lărdzearillei Uniunillei Europene, politica di extindire lo ună nauă silă. Minduescu că Ucraina, Moldova şi Georgia tru arada a loru acăţară ună nauă silă şi escu căndăsitu că tută lumea va s’acaţă salami lucărlu ta s’bagă tru practico reformele, procedurile şi proiectele cari, dialihea, suntu nica anănghisiti, ti ună nauă jgllioată“.
Prezidintulu ali Ucraină, Volodimir Zelenski, salută “un moment unic și istoric”. “Moment istoric” lu număsi și prezidinta ali Ripublică Moldova, Maia Sandu, cari lă feaţi timbihi a cetăţeañiloru a llei ca va s’yină ună cali ndilicată ţi caftă multu lucru. Dimi, statele europene și spusiră andrupămintulu tră Ucraina și tru ahurhita a stămănăllei, cându aestea loară statut di partener participantu tru cadrul a Inițiativăllei a aţilor Trei Amări (I3A). Inițiativa easti ună platformă politică-economică adrată ditu 12 state ale UE ţi suntu anamisa di Amarea Baltică, Amarea Adriatică și Amarea Lae. Andămusiţ Riga, tru Letonia, lidirllii europeni, ntră cari și prezidintulu ali Românie, apufusiră dişcllidiarea a unăllei nauă turlie di parteneriat, la cari s’aibă acces și alti state ditu Europa Centrală și di Est, acă nu suntu membre a bloclui comunitar. Klaus Iohannis dimăndă că, anlu yinitoru, România va s’hibă nicukira, diznău a summitlui Iniţiativei aţiloru Trei Amări și spusi că priloarea a mandatului di organizare a evenimentului va s’aducă diznău la Amarea Lae ţentrul dicizional ali Iniţiativă.
Scadi păhălu a carburanțălor tru România
După dizbateri cabai multi tru coaliția la guvernare tru România, Executivul agiumsi la goala cearei ţi poti s-u andrupască tru aestu kiro – un mecanismu di compensare a păhăluui carburanţălor. Premierlu liberal Nicolae Ciucă dimăndă că, di la 1 di alunaru, carburanţălli va s’iftinească cu 50 di bani pi litru (circa 0,10 euro), tra s’agiută şoferlli s’ţănă keptu la cirştearea a păhadzloru la pompe. Pachetul di compensare ari ună valoare totală di 2 miliardi di lei (400 di milioane di euro). Nicolae Ciucă exighisi: “Easti ună misură cari caftă emu responsabilitatea Guvernului, emu responsabilitatea companiilor ditu industria petrolieră. Giumitate ditu aestă ñicurari va s’hibă dicontată di cătră stat, prit unu mecanism cari va s’hibă implementat anamisa di distribuitori şi ministerele di resortu. Mecanismul pritu cari s’asiguripsimu stabilitatea a păhadzloru la combustibil va s’hibă băgatu tru practico ti un kiro di trei meşi. Compensarea va s’hibă evidinţiată pi cathi bon fiscal emis la staţiile di alimentare cu combustibil”.
Misura easti idyea cu ñicurărli băgati di alte state ale Uniuni Europeanăe, cum Franţa şi Spania. PSD, la co-guvernare, cari andrupă ditu ahurhită plafonarea păhăluui la carburanță, lugurseaşti că ceareia a compensării avu hăiri mas ndauă stămâni tru alte văsili, după cari păhadzli agiusiră năpoi cum eara ma ninti. Ti aţea, cara păhadzlli va s’crească diznău, social-dimocrațlli dimăndă că va s’toarnă tru coaliţie cu pripunirea a unei păhă maximal ică limitarea adăvgarillei comercial. Ditu opoziţie, USR cutugurseaşti apofasea și spune că păhălu va s’crească ma largu, iara ñicurarea va s’keară tu şcurtu kiro. Nicolae Ciucă exighisi că, după atelli trei meşi, Executivul va s’facă analiza disi va s’hibă ananghi di un nău mănuclliu di misuri. Compensarea păhăluui a carburanților faţi parte ditu un mănuclliu di misuri di agiutoru dimăndati di Guvernul di coaliţie tra s’agiută nicukiratili şi industriile s’ţănă keptu ali inflaţie di dauă ţifre. Meslu ţi tricu, Executivul di București adoptă misuri tru valoare di 1,1 miliardi di euro, inclusiv plăţ uniţi cătră pensionarlli difavorizați. Tru apriliu, dimăndă granturi, vouchere şi sumvenţii tru valoare di 3,5 miliardi di euro tră nicukiratili cu amintatiţi ñiţ şi industriile-clleaie. Guvernul plafonă, tutunăoară, păhadzlli tră facturile di electricitate şi gaz tră gospodării şi alţă muştiradz până tru marţu 2023.
David Popovici – dublu campion mondial
După andamsea di gioi, guvernul di București dimăndă și atea că ahărdzeaşti, ditu Fondul di Rezervă, 1 milion di lei (200.000 di euro) tră David Popovici, anutătorlu di maş 17 di añi cari adră năi recorduri și performanțe mondiale. David Popovici amintă, aestă stămână, un rezultat unic tră natația românească – agiumsi dublu campion la Mondialele di Natație di Budapesta. După titlul amintatu marț la 200 metri liber, românlu s-impusi categoric, ñiercuri, și tru finala probăllei di 100 di metri. 47 di secundi şi 58 di sutimi – aestu easti timpul istoric cu cari David Popovici agiumsi campion mondial tru proba lugursită văsiloañea a anutarillei. Di 49 di añi niţi un anutătoru numata avea amintată probele di 100 di metri şi 200 di metri la idyiulu Campionat Mondial. Ma multu, el easti și diținătorul a recordurilor mondiale di giuniori la dauli probe. David Popovici dispre rezultatele obținute:
“Nu a fost un concurs tră cari nă andreapsimu multu di multu, aestă mi faţi nica s-cama cu nădii tru ligătură cu ţi poati si s’facă tru yinitorlu aprukeatu, am ava s’arădu car ava să spunu că nu earamu tru ună catandisi bună, tru ună formă competiţională bună. Earamu, maş că nu şteam şi minduescu că easti un lucru bun că pot s’mi lliau pi napandica tru yinitu”. Tră David Popovici va s’yină aestă veară, alte trei competiții importante: Europeanili di giunitori ditu România, Campionatele Europene di Roma şi Mondialele di giuniori di Lima.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala