Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17 di apriiuru – 23 apriiuru 2022

Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, la videoconferinţa cu lideri aliaţi şi a instituţiilor UE şi NATO

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17 di apriiuru – 23 apriiuru 2022
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17 di apriiuru – 23 apriiuru 2022

, 25.04.2022, 18:18


Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, lo parti, la călisearea a omologlui american, Joe Biden, la ună nauă rundă di consultări, tru format videoconferință, cu lideri aliaţi a instituţiilor Uniunillei Europene şi NATO şi a statelor partenere, tru contextul continuarillei agresiunillei militare paranomu a Rusiillei contra Ucrainăllei. Fură analizate strateghia di agiutari tră Ucraina şi misurli di apandisi fapti di comunitatea internaţională, tră contracarari acţiunile a Rusiillei, respectiv pachetele lărdziti di sancţiuni. Participanțălli la consultări năpoi şi spusiră apufusearea ta s’asiguripsească agiutorlu economic, umanitar şi di securitate tră Ucraina.


Prezidentulu Klaus Iohannis zbură, tru intervenţia a lui, ti simasia mutrinda ţănearea-a unitatillei aliate şi transatlantiţi şi condamnă susto crimilile fapti di trupele ruse contra a ţivililor. Di altă parte, şeful statului sumlinie impactul lărguriu a actualăllei crizi ti situaţia di securitate pe flancul estic a alianţei, maxusu la Amarea Lae. Klaus Iohannis spusi că easti ananghi ti thimilliusearea ntrăoară a Grupului di alumtă al NATO pe teritoriul a Româniillei. Tutunăoară, el feaţi apel la acţiuni apufusiti şi coordonate tră eliminarea dependenţăllei energhetiţi andicra di Rusia și cundille, tut asi, că sancţiunile băgati fură ună hălati hăirlătică.



Muabeţ româno-americane


Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american di stat Antony Blinken zbură, luni, la telefon, ti consecințele agresiunillei militare ali Rusiei contra ali Ucraina și gaereţli aliate ta s’kivernisească și s’da apandisi uidisitu. Bogdan Aurescu părăstisi evaluările a Bucureștiului mutrinda evoluţiile di securitate pe flancul estic al NATO şi la Amarea Lae. Aesta spusi cama minutişu acţiunile complexe a autorităţilor române tru agiutorlu ali Ucraină viţină la nivel politic, logistic şi umanitar. Şeflu a diplomațiillei di la București sumlinie, tutunăoară, importanţa ti băgarea ntrăoară a apofasilor di la summitlu extraordinar al NATO ditu 24 marţu, maxus thimilliusearea ntrăoară a Grupului di alumtă tru România, ca protă jgllioată tră echilibrarea şi anvărtuşearea a prezenţăllei NATO pe flancul estic pe lungu kiro.


Tu arada a lui, secretarul di stat Antony Blinken haristusi ditu partea a Statelor Unite tră rolu regional ţi ş’lu lo Bucureștiulu şi tră andruparea a Kievului şi alăntor parteneri vulnearabili ditu regiune, nica şi Chișinăulu. Oficialu american diadi asiguripseri că Washingtonul easti acutotalui angajat ti vigllearea a teritoriilor a Româniillei şi a tutulror aliaţilor, maxusu a aţiloru văsilii cari suntu tru tru prima linie, aşi cum easti România. Tut luni, ministrul Apărarillei Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul a lui american, Lloyd Austin, zburără, la telefon, ti evoluţiile a situaţiillei di securitate ditu regiunea ali Amarea Lae. Vasile Dîncu haristusi a Statelor Unite tră angajamentul şi contribuţia consistentă tru ţi mutreaşti asiguripsearea a securitatillei pi flancului estic al NATO. Repoziţionarea a batalionului Stryker, dislocarea a născăntoru avioane F-16 şi F-18 tră anvărtuşearea a misiunilor di poliţie aeriană anvărtuşită tru România suntu maş dauă exemple concrete a soliditatillei relaţiillei transatlantiţi.



Proiectul a Leadzillei offshore, cari da izini ti extradzearea a gazelor naturale ditu Amarea Lae, dizbătut di Senatlu di București tru procedură di ananghi


Proiectul a Leadzillei offshore, cari da izini ti extrădzearea a gazelor naturale ditu Amarea Lae, intră, marţă, pe agenda Biroului permanent a Senatului di la Bucuresti. Aestus va ‘dibată proiectul tru procedură di urgenţă, după ţi va s’llia avize ditu partea instituţiilor di specialitate. S’estimeadză că votlu di la Senat, tru calitate di primă cameră sesizată, va s’da tru meslu mai. Premierul Nicolae Ciucă spusi că Leadzea offshore va s’asiguripsească stabilitate şi predictibilitate legală ti mediulu di afaceri tru domeniu tru atea ţi mutreaşti indipendinţa pe resursa di gaz andicra di Fediaraţia Rusă. Volumul di gaze estimat tră perimetrele româneşti di la Amarea Lae easti di 200 di miliardi di metri cubi, iara nai ma mare cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, ţănut di OMV Petrom şi ExxonMobil.



Agiutoru di 100 di milioane di euro tră Republica Moldova


Ministerul di Externe di la București salută aprobarea di către Senat, tru calitate di cameră dicizională, a proiectului di nom tră ratificarea Acordului mutrinda implementarea a programului di asistenţă tehnică şi financiară pi thimellilu a unui agiutoru financiar nirambursabil tru valoare di 100 milioane di euro dat di România ali Ripublica Moldova, majoritar românofonă. Acordul fu simnat di premierllii a României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, pe 11 di şcurtu, la Chişinău. România va s’llia parti la anvărtuşearea a rezilienţei Republicii Moldova tru sectoare esenţiale tră societate ntră cari sectorul energetic, transport şi infrastructură di transport, protecţia mediului şi combaterea alăxerloru climatice, lucrări publice şi infrastructură, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare.



FMI revizui tru scădiare estimările mutrinda creastirea a economiillei româneşti tru 2022


Fondul Monetar Internaţional ş-revizui cabaia tru scădiare estimările mutrinda creastirea economiillei româneşti tru aest an, di la 4,8%, cât prognoza tru toamnă, până la 2,2% tora. Proiectul di buget tră anul 2022 fu configurat pi ună creastire economică di 4,6 procente. Tru aţea ţi mutreaşti inflaţia, FMI estimează ună creaştire medie anuală a păhadzloru di 9,3%, di două ori şi giumitate ma mult andicra di avansul prognozat tru toamna anlui tricut. Puseulu inflaţionistu va s’ayălisească la 4 proţente anlu yinitor. La nivel global, FMI sumliniadză că perspectivele a economiillei mondiale agoiumsiră ma laiu andicra di estimărle ditu meslu yinaru, tru prinţipal di itia a invadarillei Ucrainăllei di cătră Rusia, cari adusi ună criză umanitară tru Europa di Est şi sancţiuni ţi au scupolu s’bagă zori ali Moscova s’dănăsească alumtili. Ase, toraa, estimarea tră creştirea economică mondială easti di 3,6% tru 2022 şi tut ahât tru 2023.



Autoru: Leyla Cheamil


Armânipsearea: Taşcu Lala






Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company