Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.02 – 12.02.2022

Pandemia bate tru ritradzeari?

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.02 – 12.02.2022
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.02 – 12.02.2022

, 13.02.2022, 11:05

Pandemia bate tru ritradzeari?


Tru yinitoarili 3-4 stămăni, numirul a lăndzidzărloru di Covid va să scada tru România, iara incidenţa va s’hibă aprukeată di un caz la ñillea di bănători, feaţi isapea, stămâna aesta, ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila. El spusi că tru aţel moment va să zburască ti relaxarea etapizată a misurilor sanitare nica şi trădzearea mănă di la niscanti di eali, cum easti certificatul digital. Alliumtrea purtarea-a prusupidăllei tru spaţiile ncllisi va s’armănă tu lucru. Un punctu di referinţă easti data di 7 di marţu, când expiră prilundzirea a catandisillei di alertă și cându va s’llia ună apofasi andicra di evoluţia indicatorilor pandemiţ. După 1 di şcurtu, tru mplină dalgă 5, cându s-nregistră un record di infectări – pisti 40 di ñilli – numirul aluştor scădzu constantu. Ministrul Rafila adusi aminti şi importanţa vaccinarillei, maxusu tru cazul persoanelor vulnerabile. Di la debutlu a campaniillei, pi 27di andreu 2020, aproapea 8,1 milioane di români loară nai ma pţănu ună doză di vaccin, dimi aproximativ 50,5% ditu populaţia adultă, iara ditu populaţia generală circa 42%.



Minări di askeri tru sud-estul a Europăllei


România beneficiadză, ca membru al NATO şi ca partener strategic al SUA, di tute garanţiile di securitate di cari ari ananghi, tru contextul a naima greauăllei criză după cădiarea a Pirdelui di Heru – diclară prezidintulu Klaus Iohannis, cari vizită, vineri, diadunu cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană di la Mihail Kogălniceanu, ditu sud-estul a Româniillei. Aclo, tru stămăna ţi tricu, agiumsiră elemente di tehnică militară ale ditaşamentului pi cari SUA lu pitricu ca parte a agiutorlui tră aliaţllii NATO ditu Europa di Est, date hiinda mintireaşili anamisa di Rusia și Ucraina. Aproximativ 1.000 di militari americani suntu dislocaţ tru România. Elli s’adavgă la aţelli a soţloru a loru, cama di 900, ţi suntu di ma ninti,pi teritoriul românesc. “Pi tutu flancul estic, di la Amarea Lae până tru zona baltică, NATO lanseadză askeri și capacităţi militare suplimentare” – spusi Jens Stoltenberg, cari, tru numa Alianțăllei, c4ftă ali Rusie s’dizescaladiadză situația şi s’aibă un dialog tru bună credinţă. “Noi arămânem pregătiţ tră ună soluţie politică. Tru idyiulu kiro, himu vărtoşi, vigilenţă şi uniţ.” – cundille șeful NATO. Gioi, prezidentulu Klaus Iohannis v izită și sediul a Brigadăllei Multinaţionale Sud-Est di Craiova (sud), ţi ari scupolu s’anvărtuşadză catandisea di discurajare şi apărare a NATO tru regiunea ali Amarea Lae şi pe flancul estic. Ucazie tră șeflu a statului s’li salută apofasili di dată recentă ale SUA şi Franţă mutrinda prezenţa a lor militară tru România. Klaus Iohannis lansă invitaţia și cătrî alte stati aliate ta s’acaţă tu isapi şi s’contribuie cu forţe la structurli multinaţionale di pi teritoriul a Româniillei.



BNR intervine tră s’dănăsească inflația


România va s’aibă ună creaştire economică di 4,2% anlu aestu şi di 4,5 tru 2023, uidisitu cu previziunili economiţi di iarnă ale Comisie Europeană. Cum va s’agiungă s’ampulisescu, ama, cu nai marea inflație ditu 2005, iara tendința a llei easti di creaștere. Nai ma mări scunkiri suntu la gaz (pisti 50%) și la energie electrică (28%). Cum, uidisitu cu isăkili a Băncăllei Centrale, inflația va s’agiungă la un numir cu dauă ţifri tru şcurtu kiro, tru scupolu ti temperari, BNR criscu până la 2,5% tru an dobânda di politică monetară, prima consecinţă hiinda că va s’crească tocurli la mpărmuturli tru lei, va s’ñicureadză consumul, iara creaştirea economică va s’ayălisească. Aesti hărgi suntu, ama, acceptabile, spun specialişti economiţ, tră dănăsearea-a inflațiillei, inamiclu public numirlu 1 a primăllei giumitati a anului.



Ministrul Energiei ascapă di moțiune


Sertu criticat tră turlia tru cari kivernisi actuala situație ditu Energie, ministrul liberal Virgil Popescu lipsea s’tănă keptu, stămâna aasta, a unei moțiuni simplă pi cari Uniunea Salvaț România, tru opoziție, u dipusi tru Camera a Diputațlor. Pi şcurtu, USR califică ca hiinda dizastruoasă kivernisearea-a crizăllei facturilor la energie, diciziile a ministrului Popescu periclitânda, tru opinia Uniunillei, securitatea energetică a Româniillei. Dizbaterea moţiunillei simplă, programată tră luni, fu, ama, suspendată după ţi lidirul a diputaţilor naționaliști ditu AUR, George Simion, lu pimsi pi ministrul Energiei tru kirolu anda ufiţiaalu zbura la tribuna Camerăllei. Ședinţa fu riloată, ama dizbaterile s-dizvărtiră maş cu diputaţllii USR, AUR şi niafiliaţ, tru absenţa, tru semnu di protestu, al Virgil Popescu și a reprezentanţilor PSD, PNL și UDMR, la puteare. Moțiunea nu tricu. Alliumtrea, reprezentanţii a partidilor aflate la guvernare alăxiră regulamentul a Camerăllei Diputațlor, ase câ parlamentarllii cari au un purtaticu nitiñisitu tru kiorlu a şedinţelor di plen s’poată s’hibă sancţionaţ cama sertu. AUR şi USR spusiră că va s’sesizeadza Curtea Constituțională, di itia că alăxerli aduc zñie ti transparenţa activitatillei parlamentare.



Agiutoru românesc tră Republica Moldova românofonă


Șednţă comună, viniri, la Chișinău, a Guvernilor ali României şi ali Ripublică Moldova, ucazi tră simnarea ma multi acorduri di coopearare tru domenii cum energie, educaţie ică infrastructură! Vidim Chişinău nai ma marea dişclldiare nregistrată vărăoară tru relaţia cu Bucureștiul – cundille premierul român, Nicolae Ciucă. Tu arada a lui, șefa a Executivului moldovean pro-european, Natalia Gavriliță, vidzu tru şedinţa comună un simbol, pritu agenda a llei cabaia ambiţioasă tru hăirlăticlu a cetăţenilor ditu dauli state.Bucureștiul va s’da a Chişinăului fonduri di 100 di milioane di euro asistenţă financiară nirambursabilă. Ntră altele, va s’hibă construite reţele di apă şi canalizare şi va s’hibă reabilitate instituţii di nviţământu şi di cultură. Va s’hibă construită și ună nauă apunti pisti arâul Prut, cari va s’integreadza tru yinitorlu sistem di autostrădz ditu România. Tutunăoară, ateali dauă părţă va s’colaboreadză tra s’evalueadza, prevină şi s’kivernisească situaţiile di criză tru aprovizionarea cu energie şi gaze naturale.



Autoru: Roxana Vasile


Armânipsearia: Taşcu Lala







Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment Top Sunday, 03 November 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024 Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company