Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 26.09 – 02.10.2021
Recordi di cazuri di infectari cu SARS CoV-2, tru România, ditu ahurhita-a pandemiillei.
România Internațional, 02.10.2021, 22:04
Recordi di cazuri di infectari cu SARS CoV-2, tru România, ditu ahurhita-a pandemiillei.
Spitalele ditu Romania cu zori ţănu keptu a numirului tut ma mari și ma grave di cazuri Covid 19. Dalga 4 a pandemiillei debută di unu meşu ş’cama, ama tru dauli stămăñi ditu soni numirlu a lăndzidzărloru raportate cathi dzuuă criscu alarmant, di bătu recordu după recordu. Uidisitu cu yeaţărlli, tru spital sunt ocupate prota secțiile di terapie intensivă. Tra s’ţănă keptu a dalgăllei di lăndzidz, spitalele s’reorganizeadză şi baga la dispoziţia a pacienţilor saloane distinate ti aţelli cari tragu di alti lăngori. Bucureşti ma multi spitali externară ică transferară la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Suti di căsăbadz si localitati năstricură incidenţa di trei cazuri di COVID la ñillea di bănători, cumulate la 14 di dzăli, iara ndauă dzăţ, ntră care Capitala și căsăbadz limitrohi, au incidenţa di 6 ş’cama.
Tru contextul a criștearillei alarmante a numirului di cazuri di Covid-19, România ahurhi administrarea a treiillei doze di vaccin. Asi, persoanele vaccinate care au nai pțăn șase meşi di la administrarea a doz4llei a doaua di vaccin anti-COVID pot si s’imunizeadzăa diznau. Tru primă fază, sunt aştiptate tra vaccinare persoanele di pisti 65 di ani, aţeali cu lăngori croniţi indiferentu di ilikie, personalul medical, personalul ditu asistenţa socială şi alte categorii vulnerabile pruvidzute tru strategia naţională di vaccinare. Romania intră pe lista arosie a ţărilor şi teritoriilor cu riscu epidimiologic mari, ditu itia a numirului tut ma mare di cazuri di Covid 19. Bucuresti, Comitetul Naţional tra Situaţii di Urgenţă actualiză, gioi, aesta lista. Tru zona aroşie nica intrară Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Atelli vaccinați contra COVID-19 nu lipseaşti s’şeadă tru carantină cara yin ditu zone ţi suntu pi lista galbenă ică pi atea aroșe. CNSU apufusi exceptarea di la misura a carantinăllei tra conducătorllii a autovehiculelor di transport părmătii şi persoani ma s’părăstisească rezultatlu negativ a unui test RT-PCR. Naua lista intră tru lucru ahurhinda cu 3 sumedru.
Două moțiuni di cenzură contra Guvernului condus di năulu lider liberal Florin Cîţu
Premierlu Florin Cîţu, proaspitu aleeptu prezidentu a PNL, numirlu ună tru coaliţia guvernamentală di Bucureşti, s’ahuhri mandatlu tru aestă funcţie, tru un moment tru care România s’confruntă, diznău, cu ună ixiki a locurilor la terapie intensivă tra pacienţii cu formi greali di Covid şi cu ună creaştiri dramatică a păhadzloru la energie. Ma multu, Guvernul cumăndusitu di Florin Cîţu easte vizat di dauă moţiuni di cenzură tru idyiulu kiro.Aţea dipusă di PSD, principala formațiune di opoziție ditu România, contra a Guvernului PNL – UDMR, fu ghivăsită, gioi, tru plenul a Parlamentului. Votlu ti aesta va s’ţănă marţă. Documentul spuni căţe goala cearei tra atea ca România s’iasă ditu ună continuă criză politică, economică şi socială easte ca guvernul Cîţu s’fugă di la conducerea a văsiliillei. Atrădzearea a fondurilor europene easte la pimintu, capitalu românesc easte condamnat la faliment, iar comunităţli locale sunt subdizvultate, sunt critiţli a PSD la adresa a guvernului.
Tra s’hibă surpatu guvernul easte ananghi di 234 di voturi favorabile. USR-PLUS, până di curundu partener di guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, di opoziție) spunu că va u voteadză moţiunea PSD. Tru Parlament ari nica ună moțiune di cenzură la adresa a actualului Cabinet, dipusă di USR-Plus și AUR, care illi reproșeadză al Florin Cîţu că easte ʺincapabil s’conducă un Guvern di coaliţieʺ și că pari apufusitu ʺsă lu facă curbani interesul general și prucukia a cetăţenilor a văsiliillei”. Executivlu cutugursi moțiunea di cenzură a aţiloru di la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională, cari, marță, apruke existența a unui conflict juridic anamisa di Guvern și Legislativ, ama apufusi că documentul lipseaşti să-şi ducă ma largu imnaticlu. Ghivăsită dimecu tru plen, moțiunea nica lipseaşti s’hibă tru debate și votată. Tra aesta, s’asteapta motivarea a CCR.
Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă al României aprobat di Comisia Europeană
Prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, aflată tru vizită București, deadi, simbolicu, Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, simnaut și aprobatu di Executivlu european. Ali Românie va’lli si da aproapea 30 di miliardi di euro pritu programlu NextGenerationEU, ţi ari scupolu s’ndrupască redresarea economică a statilor UE post-pandimie.
Șefa a executivlui comunitar avu muabeţ la Pălatea Cotroceni cu preziditutulu Klaus Iohannis şi la Pălatea Victoria cu premierlu Florin Cîţu. La andamusea di la guvernu lo parti și Cristian Ghinea, fostul ministru tră fonduri şi proiecte europene, atelu cari coordonă realizarea şi păzărăpserli tră PNRR.
Tu bitisita, s’ţănu conferința comună di presă, a curi nicukiru eara Spitalu Universitar di Urgenţă Bucureşti, iu preziditutulu Klaus Iohannis diclară: Easti ună şansă pi cari nu avem izini s’u kiremu, şansa ta s’adrămu economia ali Românie ma performantă, ma sustenabilă şi ma ghini ndreaptă tră iţi criză ţi nica poati s’alăncească. Easti şansa ta s’alăsămu a bărnurloru yinitoari ună Românie ahănda modirnizată.”
Tu arada-a lui, Florin Cîțu și spus haristusearea tră aprobarea PNRR-ului ali Românie di cătră Comisia Europeană: Mi hărsescu că agiumsimu neise tru aestă oară. PNRR easti aprobat, simnat și va s’hibă băgatu tu practico. Tră România va s’nsimneadză modirnizare tru yinitorlli 5 ani. Mini vă asiguripsescu că Guvernul va implementeadză tuti reformili asumate, aţea turlie ca România s’tragă tuț păradzlli pritu PNRR.
Ursula von dir Leyen haristusi a ufiţialliloru români tră turlial tru cari fa fost u aştiptată și hiritisi cadrele medicale tră gaeretea faptă tru alumta cu pandimia di coronavirus. Adză, Comisia Europeană da undă veardi tră PNRR, vă hiritisescu. Va s’hibă investiții tru energhia veardi, ama și tră un sistem di sănătati di calitati, tră spitali modirni. PNRR-ul tiñiseaşti tuti criteriile, la un standard analtu: digitalizare, energhie veardi, infrastructură. Mi hărsescu că agiumsimu aoa, ama aesta nu easti bitisita-a călătoriillei. Lipseaşti s’băgămu tu practico aesti proiecte, lipseaşti s’hibă tiñisiti tuti căftărli”, dicară șefa a executivlui european.
Noi reguli di intrare tru Marea Britanie tra cetăţenii nirezidenţă ali UE, inclusiv aţelli ditu România
Cetăţenii nirezidenuţă ali Uniunii Europene, inclusiv atell ditu Romania, pot s’intra di la 1 sumedru tru Marea Britanie maş pi baza a paşaportului valabil, cu viză di lucru ica di studii I cu dovedz că sunt turişti. Cărțile di identitate nu ma sunt acceptate ca documente valabile tra călătorie, ca efectu a Brexit-ului. Conform cu informaţiili dimandati di administraţia di Londra, a cetăţeanilor europeni nirezidenuţă tru Regatul Unit care nu va tiñisească năile reguli nu va lă si da izini ta s’intră pi teritoriul britanic. Românii care ama intră sum incidenţa a Programului di Inregistrare a Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt diţinători a unui statut di rezidentu va s’poată s’urdină tru Regatul Unit ufilisinda cartea naţională di identitate valabilă, până la data di 31 di andreu 2025, cu condiţia ca aesta s’hibă inregistrată ca document di călătorie tru contul personal UK Visas and Immigration, cont adratu cu ucazea a caftarillei rezidenţăllei. Cama di 850.000 di români loară un statut di rezidentu tru Marea Britanie, uidisitu cu datili a ministerlui britanic di Interne.
Autoru: Andreea Bojoi
Armânipsearea: Taşcu Lala