Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 29.08. – 04.09.2021
Eugen Coroianu, 05.09.2021, 13:54
Politică fără delicatesi. Criză tru suţata di guvernari
După ma multi ncuntrări cu zborlu și sincopi di funcţionari locali, coaliţia guvernamentală di ţentru-dreapta di Bucureşti agiumsi ună ş-ună, ñiercuri, tru criză, după demiterea pi napandica, di cătră premierlu liberalu Florin Cîţu, a ministrului USRPLUS ali Justiție – Stelian Ion.
Şeflu a guvernului spuni că la baza apofasillei seadi niaprukearea ti s’da aviz a unlui lărguriu program di infrastructură – proiectul “Anghel Saligny”, ti cari ministrul revocat spunea, alliumtrea, că ari multe probleme di constituţionalitate şi nelegalitate.
Di aestă itie, USRPLUS dimanda că ş’tradzi andrupimintulu politic tră Florin Cîţu şi dipusi, deadunu cu ultranaţionaliştilli di la AUR, ună moțiune di cenzură contra a executivului ditu cari fati parte, tra slu scoată di pi ipotisi Căţu. A alustui ălli si deadi andrupimintulu politic ditu partea a PNL. UDMR, a treia formațiune a coaliției, spuni ananghea ti implementarea-a proiectului adusu aminti şi căndăseaşti ti ţănearea ma largu a aliştei di tora formulă politică di guvernari.
Analiștii și născănţă politicieni bagara tru ecuația a crizăllei guvernamentale și alte teme anaparti di proiectul “Anghel Saligny”, cum suntu chestiuni legate di reforma ali justiției și di cumăndusearea a născăntoru importante structuri aliştei.
Ditu opoziție, PSD și AUR spun că guvernul Cîţu lipseaşti s’fugă.
Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, simnă decretili di revocari a ministurlui ali justiției și di număseari a unlui interimar, tru persoana al Lucian Bodi – titularli liberal di la Interne.
Politică di toamnă. Ună nauă sesiune parlamentară nkisi Bucureşti
Unăoară cu prota dzuua di toamnă calendaristica nkisi si naua sesiune a Parlamentului bicamearalu di Bucureşti. Uidisitu cu liderlli a llei, prioritatea zero a coaliţiillei di guvernari, dimandata ninti di ahurhita a criz4llei, easti proiectul a nomlui număsitu consumatorlu vulnerabilu.
Si căte fu adoptat di Senat, actul normativ pruveadi posibilitatea ca statlu s’ndrupască familiile cu venituri ñiţ la plata a unei parti ditu facturile di energie electrică şi gaz, ţi fuvirsescu s’plăscănească tru iarnă. La Senat s’aşteaptă ca lidirii coaliţiei s’află una modalitate pritu cari s’ncllida Secţia Specială tră Investigaria Infracţiunilor ditu Justiţie, un altu meru ali discordiei ditu sinlu a putearillei.
Tut la Senat, PSD va tora debatlu şi adoptarea di urgenţă a proiectului di nomu “S’nu aibă penali tru funcţii publiţi” – temă cari, añi arada, eara tru discursulu politic a dreaptăllei. Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că multe reforme nica nu fură ahurhiti şi că ari restanţe tru Parlament, context tru cari feati apel la parlamentari s’lă spună a românilor că îlli tiniseaşti pritu acţiunile a lor. Şeflu a statului spusui că pistipsearea-a oamenilor tru Legislativ nu easti la nai ma analti coti, hiinda una problemă cronică, acutizată pi hiotea a aniloru pi fondul a discrepanţăllei anamisa di tăxerli fapti di politicieni tru campaniile electorale şi rezultatili a lor tu bitisita di mandat.
Tamamu ti aţea, turnarea diznău la agenda cetăţeanului lipseasti s’hiba linia directoari a activitatillei parlamentari tru aesta sesiune, cundille seful statului. El nica spusi că noua sesiune ahurheaşti tu unu context naţional şi internaţional ndilicatu, marcat nica di efectele pandimiei di COVID-19.
Politică şi pandemie. Creaşti numirlu di infectări cu năulu coronavirus
Cadealihea agiundzi di laiu ma laiu, di la ună dzuuă la alanta, unăoară cu araspandirea si tru Romania a variantei Delta a coronavirusului, cari easti mult ma contagioasa. Criscu cabaia emu numirlu di internari, emu atelu di decese, dupa ună veara aproape fara restrictii, ama si fara dipu multi cazuri di Covid 19. Romania intră tru dalga patru si s’pari ca pălteasti tora păhălu a reticentăllei populatiillei la vaccinari, hiinda pi penultimlu loc tru Uniunea Europeana la aestu indicator, dupa Vărgăria viţină. Tu ună gaereti di imaginatie, cari poati s’hibă amanata, guvernul dimanda dzalili ti tricură primi di 100 di lei tu bonuri di measa tră aţelli cari s’vaccineadza cu schema completa si una Tombola a Vaccinari cu premii tu paradz. Sistemul sanitar ahurhi s’hibă diznau suprasolicitat Tu niscănti locuri, iara specialistii fac timbihi ca lucărli nu au cum s’ndreagă ti ma bunu pi scurtu kiro.
Politică şi educaţie. Fură dimăndati condiţiile di disvărteari a cursurloru cari hurhescu tru 13 di yismăciuni
Ditu 13 yismăciuni s’dişcllidu sculiili, situatie cari, cathi oara, deadi ună silă a pandemiillei. Aestă arada, politicieañilli apufusiră ca proceslu di inviţămintu să s’dizvărtească dupa sţenarii cama permisivi: tru localităţle tru cari incidenţa cumulată a cazurilor, tru aesti ditu soni 14 di dzăli, easti mai ñică ica isa cu 6 la ñillea di bănători s’da izini cu prezenţa fizică tră aţeli cari s’ducu la creşi, grădiniţi şi sculii. Dealihea, cu tiñisearea a regulilor di sigurlăki sanitara. Ma s’aibă cama di şasi la ñilli, elevlli ditu clasele I-XII trec tru sistemu online, iara aţelli cari negu la creşe, grădiniţe, respectiv, atelli ditu nviţămintul special participă ma largu fizic la cursuri, până la apufusearea a matriloru di carantină tru localitatea respectiva — cara va s’hibă ananghi ti aesta, dupa cum exighisi seflu a guvernului.
Fară politică. Festivalu Internaţional di muzică clasică George Enescu
Festivalul International di muzica clasica George Enescu debută saptamana aesta tru ună editie cari celebreadză 140 di ani di la amintarea-a marilui compozitor român. Dirijorlu rus Vladimir Jurowski, cari easti şi la aestă ediţie director artistic a festivalului, spune că viniră Bucuresti nai ma importanţi muzicieni a momentului tru lume. 3.500 di artişti români şi xeñi, 32 di orchestre ditu 14 di văsilii, concerteaza pi sţenili a ma multor căsăbadz ditu Romania, pana tu 26 di yismăciuni. “A 25-a ediţie a Festivalui Internaţional George Enescu nă aduţi cu ună jgllioată ma aproapea di societatea cu cari nă aveamu nviţată şi di cari fumu privaţ, una societate a sălilor di spectacole şi concerte mpline, ună societate a xanaamintarillei pistipsearea ta s’him deadunu tra s’yiurtusimu calitatea, spuni ministrul a Culturăllei, Bogdan Gheorghiu.
Autoru: Eugen Coroianu
Armânipsearia: Taşcu Lala