Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 08.08- 14.08.2021
Numirlu a infectărloru cu SARS-CoV-2, preayalea ayalea agiundzi pi creaştiri
Roxana Vasile, 16.08.2021, 14:10
Numirlu a infectărloru cu SARS-CoV-2, preayalea ayalea agiundzi pi creaştiri
Di viniri, 13 di agustu, tră triţearea-a sinurlor tru statili a Uniunillei Europeani cari caftă la intrari adeverinţă di vaccinari, testu negativu ică ună carti că tricu pritu lăngoari, maş certificatili digitali cu un cod QR va s’hibă pricănăscuti ca documenti doveditoari. Triţearea a sinurloru ari căbili să s’facă şi fără aesti certificate, ama cu tiñisearea-a normilor di carantină ditu cafi statu. Uidisitu cu Asociația Națională a Agențiilor di Turismu, tră statili cari nu caftă la intrare adeverinţă di vaccinare, testu negativ ică dovada că tricu pritu lăngoari, cata cum Vărgăria, ică tră turnarea ditu statili ţi suntu pi lista veardi ali Românie, prezentarea a certificatlui digitalu nu easti orlea zorlea să s’facă. Di altă parti, după aţea ditu soni actualizari a statiloru cu riscu epidimiologhicu, Bucureștiul băgă tu lista aroşi Turchia, Israel şi SUA, aclo iu eara, ma ninti, Spania, Gărţia ică Marea Britanie. Alliumtrea, Olanda şi Malta, cari eara pi lista aroşi, tricură pi aţea galbină. Tru România, aflată tru scenariul veardi, numirlu a infectărilor cu Sars-CoV-2 nregistreadză ună creaştiri cu preayalea progresivă, ama susţănută. Tru hăvaia di arăspândeari a nauăllei variante Delta, autorităţli medicali suntu găilipsiti că riscul di spitalizare şi di evoluţie nifavorabilă a lăngoarillei tră aţelli nivaccinaţ easti mari. Di aestă furñie, coordonatorlu a campaniillei naţională di vaccinari, yeaturlu Valeriu Gheorghiţă, feaţi, la Radio România, un nău apel tră tiñisearea-a misurlor di protecţie şi feaţi urminie ti administrarea a unui seru anti-Covid. Cumulat, di itia a treaţirillei pritu lăngoari ică a vaccinarillei, imunitatea colectivă easti anvărliga di 50%. Aproapea 5 miliuñi di români loară, până tora, schema completă di vaccinu.
BNR faţi timbihi
Rata anuală ali inflație ditu România agiumsi la 5% tru alunaru, uidisitu cu datili tipusiti, ñiercuri, di Institutlu Naționalu di Statistică, ţi aproaki, aestă turlie, declarațiile di luni a guvernatorlui di la Banca Centrală, Mugur Isărescu. Alimentili să scunchiră 2%, ş-cama, părmătiili nialimentari cu aproapea 8%, iara serviţiile cu aproapea 3%. Nai cama mări crișteri fură la energhie electrică (aproapea 25 di proţente), gaze naturale (cama di 20%) și combustibili (13 proţente). Tră bitisita-a aluştui anu, BNR s’așteaptă la ună inflație di 5,6%, andicra di 4,1, cât avea faptă prognoza ma ninti. Nu himu maş noi, că nu putem s’nă ampărţămu di lumi, iara scenariul prezentat nu easti vără fănico — cundille Mugur Isărescu. El cundille, că giumitati ditu inflaţie ari furñia di itia a născăntoru păhadz pi cari Banca Centrală nu ari căbilea s’lli controleadză. Premierlu liberalu Florin Cîțu declară tru arada-a lu, că aestă catandisi nu lipseaşti s’nă găilipsească și criştearea-a a păhadzloru easti temporară, tu hăvaia — spuni năsu — a criştearillei niacumtinată a amintatiţloru tu arada-a bănătorloru. Opoziția suţialu-democrată ălu cuntreadză și spuni că, tru contextul a liberalizarillei sălbatică a păzarillei di energhie, cari dusi la creaştiri explozivi a păhadzloru la energhie electrică şi gazi naturali, situaţia a consumatorlor vulnerabili — pensionari, lucrători cu tiñii di cafi mesu ñiţ ică familii cu mulţă cilimeañi — agiumsi multu greauă. Ti aţea, formațiunea caftă adoptarea ntrăoară a unlui nomu cari s’llă agiută a aluştoru. Uidisitu cu hăbarea di la INS, tiñia di cafi mesu netă tru România easti di aproapea 3.500 di lei (echivalentul a 700 di euro).
România, solidară cu Gărţia
Gărţia avu agiutoru internaționalu tră astindzearea-a incendiiloru cari aputrusiră cama di 100 di ñilli di ictări maxusu pi nisia Evia, ama și pi continentu, apropea di Atena, și tru Peloponez și dzăţ di ñilli di oamiñi vidzură zorea di s’arifugară. Nica di anda agiumsiră pi locurli eleni, tru Evia, feaţiră turul a internetlui truregistrări vidio cu pompierlli ditu România, alăvdaţ tră viteza a loru di reacție, tră organizari, meticulozitati și reflexi. Tru unu numiru di 100 di inşi ș-cama la bordul a aţiloru cama di 20 di vehiculi, elli apăndăsiră la căftărli di agiutoru fapti di guvernulu di Atena pritu Mecanismul european di protecție civilă. Di altă parti, România ansări și tra s’agiută ali Macedonie di Nordu ampulisită cu mări incedii di vegetaţie, di pitricură dauă aeronave a forţiloru aeriene români, cu 15 militari la bordu. Tru Turchie, incendiile vărtoasi fură stăpuiti, alliumtrea facu mări zñii tru Algeria. București, prezidentulu Klaus Iohannis taxi că va s’cilăstăsească tru proţesili cari mutrescu ndridzearea-a crizăllei climatică, după semnalu di alarmă traptu, luni, di raportul ONU ligatu di ritmolu cabaia mari a alăxerloru fapti di itia acţiuñiloru umineşti.
Agioicurli Olimpiţi tu bitisită
Tru Agiocurli Olmpiţi di Tokyo ţi s’bitisiră dumănica ţi tricu, România agiumsi pi un locu ti arizili dimecu pi loclu 46 tru clasamentulu pi națiuni, dominat di Statili Unite, China și Japonia. Sportivlli români amintară maş patru medalii – ună di malămă, la dublu vâsli feminin şi trei di asimi, la spadă femininu, la patru rame fără cârmaciu masculin și la diplo rame, tutu masculin. Goala consolari — dipu ñîcă — easti că România agiumsi tu clasamentulu di Tokyo, ma ghini cu un o poziţie andicra di cum fu Rio, tru 2016. Aşe, s’aduţemu aminti că, tru 1984, Los Angeles, sportivlli români bitisea Agiocurli pi loclu secundu. Nădii la medalii suntu, tora, di la atelli 7 sportivi români cari va s’antreacă, ditu 24 di agustu până tu 5 di yismăciuni, tut Tokyo, la Agiocurli Paralimpice. Anamisa di elli easti, la ciclismu, tamamu actualu ministru a Tineretlui și Sportului, Eduard Novak.
Autoru:Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala