Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 18.07 – 24.07.2021

Numirlu a cazurloru di SARS CoV-2 tru România tru creaştiri

Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 18.07 – 24.07.2021
Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 18.07 – 24.07.2021

, 25.07.2021, 19:54

Numirlu a cazurloru di SARS CoV-2 tru România tru creaştiri

România nregistră, ñiercuri, cama di 100 di cazuri noi di COVID-19, tră pota oară după doi meşui tru cari media ndzuuă fu di 40 di lăndzidzări. Numiru a lăndzidzărloru di COVID-19 tru România spuni ună lişoară creaştiri, feaţi timbihi coordonatorlu ali campanie naţională di vaccinari, Valeriu Gheorghiţă. Uidisitu cu aestu, stămăna tricută, s-raportară cu aproapea 40% ma multi infectări andicra di stămăna di ma ninti. Aestă tendinţă di creaştiri s’nreghistreadză tru 20 văsilii europeani maxusu la tiniri. Tru România, numirlu a cazurloru ahurhi s’crească ditu 12 di alunaru.


Simfunu cu datili ditu platforma di prognoză europeană, s’estimeadză că, la bitisita a meslui tru România va s’nregistreadză până la 200 di cazuri năi ndzuuă. Tutunăoară, specialiştii estimeadză ună creaştiri a numirului di infectări cu naua lumaki Delta a coronavirusului, ama, toradioară, nu poati s’facă isapi cându va s’agiungă şi tru România dalga a IV a epidemiillei, cari zñiipseaşti ma multi craturi europeani. Tru ţi mutreaşti administrarea a unei a treia doză di vaccinu, lugursită di niscănţă experţă anănghisită tru cazlu a persoanilor cu imunitati scădzută, ministurlu a Sănătatillei, Ioana Mihăilă, spuni că s’aşteaptă urminiili a instituţiillei europeani axizită, ama sumliniadză că vaccinarea anti-COVID-19 tru schemă completă, asiguripseaşti protecţie contra a cazurlor severi şi a riscului di moarti.



Militarlli români ș-bitisiră misiunea tru Afganistan


Bitisita-a misiunillei ţi u avu Askerea Română tru Afganistan fu nsimnată, ñiercuri, pritu ună ţeremonie militară la Arcul di Triumf ditu capitală. Seflu a statlui, Klaus Iohannis, tiñisi hlamburili di alumtă a unităţilor participante la misiunile ditu teatrul di opearaţii şi a cundille tru zborlu a lui, curbanea faptă di militarill români şi di familiile aluştoru. Prezidentulu spusi că misiunea ali Askeri Română tru Afganistan va s’armână tru istorie ca nai cama lungă şi complexă operaţie militară di nafoara-a teritoriului naţional, după II-lu Polimu Mondial. Cama di 32.000 di militari ditu tuti categoriile di forţe loară parti la misiuni tru aestă văsilie. Protlu batalion arădăpsitu tru teatru tru cirişaru 2002, fu Batalionlu 26 Infanterie ditu Craiova, cu paranuma “Scorpioñilli Aroşi”. Tru teaturlu di opearaţii ditu Afganistan, cama di 200 di militari români fură pliguiţ, iara 27 ş-kirură bana. Tu bitisita-a misiunillei, s’turnară tru patridă tu sigurlăki 615 militari şi cama di 135 di tonuri di echipamente şi părmătii. Tutu cu tutu hărgili a participarillei ti Askerea ali Românie tru aestu teatru di operaţii sunt di 3 miliardi di lei ş-cama.



Raportu UE mutrinda statlu di dreptu


Raportul tu ţi mutreaşti statlu di dreptu tru văsiliili membre fu publicatu, marță, di Comisia Europeană. Tru cazlu ali Românie, concluziili spunu tu ma marea parti ti reformili tru dumenea ali justiţiei. S-agiumsi pi isapea că suntu tru lucru demersuri tră revizuirea a alăxerloru adusi tru legislaţiie tru perioada 2017-2019, tu ligătură cu găilipserli ţi li adusi dişcllidearea-a Secţiilei Speţială di Investigare a Infracțiunilor ditu Justiție, la condiţiile di admitere şi di pensionari a magistraţlor ică ti număseari a procurorlor di rangu analtu. Iniţiativa di ncllideari a Secţiei Speciale lipseaşti s’acaţă linia-a ndreptului european, spuni Comisia, cu pitriţeari la ună apofasi a Curtillei di Justiţie a Uniunillei tru aestă noimă. Easti adusă aminti şi ună apofasi a CCR cari statuă,tora ma ninti, că nomlu di thimelliu naţională ş-u prezervă poziţia ieararhic superioară atumţea cându giudicătorllii lipseaşti să s’raporteadză la ndreptul european. Tru raportu să spuni că, ase, nu s’tiñiseaşti prinţipiul a supremaţiillei legislaţiillei comunitare, iara aest lucru poati s’reprezintă un4 keadică importantă tră instanţe.



Agiutoru financiar tră giudeţili zñiipsiti di nicări, aprobatu di Guvern


Executivul di București aprobă aestă săptămână, darea aproapea 150 di milioane di lei tră 17 di giudeţi ditu România zñiipsiti di nicări şi arkiuşurări di locu tru proţlli şasi meşi a anlui. Apofasea di guvernu adoptată ahărdzeaşti păradz tră 243 di localităţi ditu 17 giudeţi cari afură zñiipsiti di fenomenele naturale extreme ditu ahurhita-a anlui şi până tru 15 di alunaru inclusivu. Ministurlu a Dizvultarillei, Cseke Attila, spusi că aesti fonduri va s’hibă ufilisiti ti znuearea-a a călliurloru giudeteani, a apunţăloru şi apuntiţiloru zñiipsiti. El nica spusi că fondurli cari va s’hibă ahărdziti ti znuearea a localităţloru nicati ahurhinda ditu 16 di alunaru va s’hibă tru ună altă apofasi di guvernu. Isapea a ploiurloru cabaoia mari ţi cădzură tu kirolu ditu soni spuni că dauă persoani muriră şi cama di 80 fură evacuate, aproape 200 di casi fură nicati, a deapoa tutu cu tutu 80 di localităţ ditu 20 giudeţi fură zñiipsiti. Alba (centru) easti giudeţlu iu s-feaţiră nai cama mărli zñii.



Ordonanță di ananghi mutrinda protecția contra a uriloru


Guvernul ali Românie aprobă ñiercuri, ună Ordonanţă di Urgenţă cari reglementeadză metodile di intervenţie ună ş’ună tră prevenirea și combaterea atacurlor fati di ursi contra a cetățenilor și a bunurlor u aluştoru tru intravilanlu a localitățloru. Ase, cara riscul easti ñicu, dimi ursa fudzi di om, aestu va s’hibă avinatu. Cara ursa nu fudzi di om, atumţea aesta va s’hibă tranchilizată ică relocat, a deapoa cara ursa atacă omlu ică prăvdzăli ditu nicukirati, el poati s’hibă tufikisitu. Documentulu spuni că sesizarea a cazurlor tru cari easti ananghi intervenţia s-faţi di iţi insu, pritu aşuirarea la numirlu unic di urgenţă 112. Ordonanţa di Urgenţă pruveadi şi amendză ma mări tră atelli cari va s’hărnească ursili.



România, la Agiocurli Olimpiţi di Tokyo


101 sportivi români, 46 di feati și 55 di ficiori, s’antrecu la 17 disţiplini la Agiocurli Olimpiţi di Tokyo, ditu 22 di alunaru și până tru 8 di agustu. Programati tu ahurhită tru veara-a anlui ţi tricu, Agiocurli Olimpiţi fură amânate cu un an ditu itia a pandemiillei. Antriţerli s’dizvărtescu fără public, tut ditu aestă furñîe. Turneul di fotbal debută, gioi, cu ună dzuuă nnti di marea dişcllideari. Naționala di fotbal Under-23 a Româniillei amintă cu 1-0 mecilu cu Honduras, la Kashima tru grupa B a turneului olimpic.



Autoru:Leyla Cheamil


Armânipsearea: Taşcu Lala

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment Top Sunday, 03 November 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024 Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company