Cama mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 20-26.06.2021

Năi meatri di relaxari di la 1 di alunaru

Daniela Budu, 27.06.2021, 20:01

Năi meatri di relaxari di la 1 di alunaru

Cu apuhia că sc4dzu cabaia multu numirlu di cazuri năi di Covid-19, sumu ună sută tru 24 di s4hăţ, Guvernul di București adoptă năi meatri di relaxare cari intră tru lucru di la 1 di alunaru. Aşi, didu meslu ţi yini, va crească numirlu ațiloru cari pot s’llia parti la evenimenti privati, va s’hibă prilundzitu programlu a cluburloru, a restaurantelor și a cafineadzloru. Va s’crească la 50% capacitatea maximă di ocupare tră spectatori la competițiile sportive, iara hotelurile și pensiunile va s’poată s-aproaki ti durñeari macari turiști până la capacitatea maximă. Tutunăoară, va s’dişcllidă diznău pănăyirurli, bâlciurili și talciocurli. Di altă parte, dupu șasi meşi di la ankisita ali campanie di vaccinari, un cirecu ditu româñilli cu ilikia ma mari di 12 di añi s-imunizară, la cari s’adavgă imunitatea colectivă amintată după ţi tricură pritu lăngoari. Specialiștii spun că “imunitatea di turmă” va s’hibă agiumtă cându va s’hibă vaccinaț 2 ditu 3 români.

Autoritățli suntu tora cu ngătanu ti vaccinarea a tinirlor și căndăsescu părințăllii șă-și vaccineadză cilimeañilli contra-a coronavirusului, cum și cătă la hoară, ti oamiñilli cari voru să s-imunizeadză. Aproapea 4,7 miliuñi di români s-vaccinară până tora, majoritatea cu schemă completă, ună ţifră ţi nu haristuseaşti tră autorităț. Coordonatorlu ali campaniei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spsui că s’aşteaptă la ună crişteari a infectărlor cu năulu coronavirus tru sezonlu araţi, ama cundille că poati s’hibă evitată ună creastiri substanţială a numirlui di cazuri cara oamiñilli va s-vaccineadză tru un numiru ma mari tu yinitorlli doi meşi. Tru un kiro tru cari imunizarea agiumsi la coti minime, la un cirecu andicra di perioadili di kipită, el cundille că vaccinarea easti ună misură di prevenţie şi nu lipseaşti ca românii să s’imunizeadză maş atumţea cându creaşti numirlu di infectări.

Și prezidentulu Klaus Iohannis pricunoaște că numata ari sinferu tră vaccinare: “Campania di vaccinare avu hăiri. Noi, practic, u dănăsimu pandemia. Tora ama, dealihea, că avem ahătu pţăni cazuri, numata avem un interes multu mari tră vaccinare, dimi avem un succes cari, vără turlie, s’veadi tu ună ñicurari a vrearillei di vaccinare. Io ma largu u spunu minduita că vaccinarea easti vitală”.

Prota moțiuni contra a guvernului cumăndusitu di Florin Cîțu

Prota moţiune di cenzură la adresa a guvernului di tora PNL-USR PLUS-UDMR dipusă di protlu partid di opoziție ditu România fu ghivăsită ñiercuri tru Plenul a Parlamentului. Social-dimocraţllii stipsescu guvernul cumăndusitu di Florin Cîțu că lo meatri cari dusiră la urfănipsirea a populaţiillei şi la ună cădeari libiră a economiillei. Elil critică, tutunăoară, apofasili a executivului tu ligătură cu pensia, educaţia, sănătatea şi agricultura. Ti Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, opoziția spuni că populaţia va s’păltească ma multu tră s’aibă hăiri di fondurile europene.

Prim-viţeprezidentulu a PSD, Sorin Grindianu “Românii, tru aesţă meşi, urfănipsiră. Maş tru mintea a premierlui Cîţu, românii u ducu ma ghini. Aproapea că agiumsiră diplo facturile la energie, păhălu la kilolu di naftă agiumsi la 6 lei. 70% ditu români spun, tru aestă oară, că România acăţă ună cali alătusită”. PSD lugurseaşti că moțiunea ari şansi di aprăftăsită, iara liderlu a llei, Marcel Ciolacu, spuni că tru aestă oară s’ţănu păzărăpseri cu parlamentari di la alti formaţiuni tră andruparea a aiştei.

Coprezidentulu USR-PLUS Dan Barna da asiguripseri că niţi unu senator ică deputat a formaţiunillei a lui nu va s’ndrupască demersul. Dan Barna: “Nu nă căftară şi nu pistipsescu că domnul Ciolacu ari vără nădie, altă andicra di şicaie, că vără parlamentar USR-PLUS va s’ndrupască şicaia di moţiuni di cenzură ţi u hăbărisiră. Aestu easti rolu a PSD-ului, s’armână tru opoziţie daima ndreptu, escu simfunu cu aestă minduită.” Debatlu şi votlu ti moțiuni suntu programati ti marţa yinitoari.

Licşurări tru sistemlu public di pensii

Nomlu mutrinda ancupărarea a vicllimillei tru lucru, adoptatu di Parlamentul di București meslu ţi tricu, fu promulgatu di prezidentulu Klaus Iohannis. Pot s’ancupăra vicllimi tu lucru persoanili cari nu au calitatea di pensionar, aţelli cari nu adrară stagiu di cotizare ică stagiu asimilat cu stagiulu di cotizare tru sistemlu public di pensii ică tru un sistem di asiguripseri suţiali niintegrat aluştui tu văsilie, tru statili membre UE ică tru alti stati cu cari România bagă tu lucru hălăţ juridiţi internaționale tru dumenea a securitatillei suţială. Aţelli sinfirisiţ pot s’ancupără nai cama multu şasi añi di vicllimi ninti ta s’umplă ilikia standardu di pensionare. Păltearea aiştei contribuţii poati să s’facă tru ună tranşă ică cafi mesu până la 31 di agustu 2023.

Nicări și căñină tru România

România avu parti di ună stămână atipică di veară. Aesta ahurhi cu nicări, meteorologii şi hidrologilli emițânda coduri galbini și portocaliu di ploi torențiali, fărtuñi și nicări maxusu tu giumitatea ditu apirita ali văsilie. Hidrologilli apufusiră nica şi unu cod aroșu tră ma multi arâuri. Fură nicati nicukirati și agări di itia a apiloru cabaia mari, fură ambudyiusiti ma multi călliuri, a deapoa ma multi aftukinati fură asparti. Stămâna s’bitiseaşti cu protlu codu aroșu di căñină ditu aestă veară și disconfortu termic accentuat tră ma multi giudeţi ditu ascăpitata a văsiliillei, iu temperaturli fură comparabile cu recordurli absolute a perioadăllei — 38 -40 di gradi Celsius. Sud-vestul și ună mare parte ditu ţentrulu a văsiliillei eara sumu cod portocaliu, a deapoa alantă parti ali Românie sumu cod galbinu di căñină. Ministerlu a Sănătatillei căftă a direcţiilor di sănătati publică giudeţeani şi a municipiului Bucureşti s’llia tuti misurli anănghisiti tră ñicurarea a riscurlor medicale di itia a căñinăllei şi tra s’da primlu agiutor a cetăţeañiloru tru caz di ananghi. Tră s’yină tu agiutorlu a populaţiillei, fură dişcllisi puncti di prim-agiutor, iu ari aer condiționat, apă potabilă şi personal specializatu.

Autoru:Daniela Budu

Armãnipsearea: Taşcu Lala