Cama mărli evenimenti a stămânăllei 13.06.2021 – 19.06.2021
Vaccinari și nu para
Roxana Vasile, 19.06.2021, 17:56
Tru România, di stămâni buni, numirlu a infectărilor cu Sars-CoV-2 easti, di la ună dzuu4 la alantă, ma ñicu. Isa isa, isa, ama, autoritățile spunu că ari căbili ca, ditu toamnă, s’avemu ună a patra dalgă a pandemiillei, itie tră cari – spun eali – vaccinarea easti goala turlie di prevenție. Maş că, sinferlu a populațiillei ti inoculare easti sumu nivelu aștiptărloru, lucru ţi spuni că România ari, tu aestă oară, un surplus di vaccinuri anti-Covid. Tru consecință, Bucureștiul văftă ca, meslu aestu, livrarea a miliuñiloru di doze s’hibă curmată. Tru născănti ţentri di imunizari lucurlu va s’hibă curmatu ti şcurtu kiro, iar tru altili programlu va s’hibă ñicuratu. Guvernul aprobă nica şi ună ordonanţă di urgenţă pritu cari abiliteadză Ministerlu a Sănătatillei să simneadză tu numa a statlui român, contracte cu alti sati țări ti vindearea diznău a născ4ntoru cantităţ di doze di vaccin ţi nu pot s’hibă valorificati la nivel național. Tru paralel, cum tru locărli di pritu hori campania di vaccinare easti cu multu sumu aștiptări, autoritățile ţentrale și locale minuescu acţiuni ti dari silă a aiştei cu numa Căsăbălu vaccineadză hoara. Tru România, ma pţănu di 5 miliuñi di oamiñi s-vaccinară, pănă tora, cu una ică cu dauă dozi.
Vătămari ditu culpă
Magistraţllii români apufusiră stămăna aesta, s’bagă tu arestu acasă doi lucrători – un instalator și caplu a Serviciului Tehnic al Institutlui-spital “Victor Babeş” ditu București, stipsiţ ti vătămari ditu culpă. Tru meslu apriiuru, trei pacienț aflaț tru ună unitate mobilă ATI ndreaptă ti lăndzitslli cu Sars-CoV-2, amplasată tru uborlu a unitatillei medicală, muriră. Ditu protili informaţii, traghedia s’feaţi dupu ună crişteari iruşi a presiunillei tru instalaţia di oxigen la cari eara ligatu TIR-ul, aţea ţi dusi la blocarea completă a ventilatoarilor la cari eara conectaț paciențăllii. Accidentulu di la ʺVictor Babeșʺ, tru mplină pandemie, nu easti maş elu golu. Tru brumaru anlu ţi tricu, un mari focu la ună secție ATI s’feaţi la Spitalu Județean di Urgență ditu Piatra Neamț. Foclu arsi, anlu aestu, tu bitisita a meslui yinaru, și saloani a spitalui bucureștean di elită “Matei Balș”. Tru dauli focuri, muriră oamiñi. Vărnu, ama nu deadi giueapi, până tora.
Avocatul Poporului, revocat
N’iercuri, Parlamentul di București u revocă Renate Weber ditu funcția di Avocatu a Popului. Partidile ditu coaliţia la guvernare spunu că aesta ș-li năstricu axizerli și u călcă Constituția. PNL, USR-Plus și UDMR nica ălli caftă giueapi a dnei Weber și că ghio taha lli-agiută aţelli ţi u număsiră tu ipotisi, dimi opozanțăllii social-dimocraț.
Deputatlu USR Andrei Lupu: “Escu căndăsitu că hiţ un om axizitu, alliumtrea, tu kirolu ditu soni spusitu ună altă problemă majoră: vă feaţitu lucurlu ună turlie egoistă, tru sinferlu a vostu, tru sinferlu a aţiloru cari vă băgară tu ipotisea ţi u aveţ ti un kiro“.
PSD, cari nu apruke s’llia parti la votlu ditu Parlament, stipseaşti, alliumtrea, Putearea că va s’aibă un Avocat a Popului cari s-nu mata agudească ordonanțele a Guvernului. Senatorul Titus Corlăţean: “Nu vret ca mintireajea di OUG-uri abuzivi s-poată s’hibă atacate di un Avocat a Popului, nu vreţ s’vă si spună că, atumţea cându adoptaţ, ca guvernari, apofasi restrictive a ndrepturlor şi libertăţilor fundamentale cari nu suntu pruvidzute tru nomu, ele suntu niconstituţionale şi nu vreţ, ngheneralu, instituţii cari s-nu vă ascultă.”
PSD u contestă revocarea ali Renata Weber la Curtea Constituțională. Gioi, aesta ditu soni declară, di altă parte, ca hiinda niconstituționali ateali ditu soni număseri interimare tru Parlamentu a prezidenţăloru a Radioului și Televiziunillei publiţi, pripuși di USR-Plus, respectiv di PNL.
Summit NATO la Bruxelles
Rusia şi China suntu tru caplu a listăllei di cilăstăseri ali NATO, deadunu cu fuvirseri cata cumu atacurli cibernetice, terorismul şi sila ţi u llia regimurli totalitare. Summitul di luni, di Bruxelles, s-bitisi cu ună diclaraţie tru cari aliaţllii arădăpsescu liniile aroşi di securitate. Ditu perspectivă românească, prezidentulu Klaus Iohannis să spusi haristusitu că Alianța ş’anvărtuşeadză flancul Estic. Tutunăoară, el năpoi adusi aminti că scutlu antirachetă al NATO a curi nicukiru easti și România ari haractiru maş defensiv:
“Noi nu avemu naeti s-atacăm pi vărnu cu aestu scut, ama himu multu apufusiţ s’li vigllemu statili a noastri şi ti aţea aprukemu instalarea a unei componente a aluştui scut şi tru România.” Tut Bruxelles, liderllii a statiloru membre ale NATO apufusiră s-lanseadză procesul di elaborare a unui nău concept strategic ali Alianţă. Nu dip utu soni, Klaus Iohannis alu călisi prezidentulu american, Joe Biden, s-facă ună vizită tru România.
Euro 2020 și tru România
Nai ma marli stadion ditu București și ditu România, Arena Naţională, fu nicukira, ama maş cu 25% ditu capacitate di asparizma ali pandemie, ñiercuri ditu cadurlu a turneului final a Campionatlui European di fotbal 2020, amânat tră veara aesta. Dumănica tricută, Austria azvimsi Macedonia di Nord cu 3-1, tru Grupa C. Deapoa, gioi, Ucraina antricu Macedonia di Nord cu 2-1. Luni, pi 21 di cirişaru, Arena Națională va s’hibă nicukira a partidăllei Ucraina-Austria. Yini, deapoa tu 28 di cirişaru, ună optime di finală. Harauua a microbiștilor români ta s’llia parti la Euro 2020 easti aumbrită, ama, di itia că pareia a lor naţională nu llia parti la aestu campionat.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
