Protili hăbări a stămănăllei ţi tricu 30.05.2021 – 06.06.2021
Roxana Vasile, 07.06.2021, 20:30
Covid-19 ma largu bati tu ritrădzeari
Tu hăvaia di scădeari constantă a numirlui di infectări cu Sars-CoV-2, di la 1 di cirişearu, România intră tu ună nauă etapă di relaxari a restricţiiloru anti-pandemie. Pot s’hibă ndreapti zaeafeţ, competițiili sportivi potu s’hibă ţănuti cu spectatori și tru spații ncllisi, năpoi s’dişcllidu cluburli și discoteţli, locurli di agiucari și pisţinili di năuntrulu a casillei. Numirlu a participanțăloru easti limitatu, ama poati s’hibă ma mari, cara tuț suntu vaccinaț.
Tutunăoară, activitățli culturali pot s’hibă organizati tru spații dişcllisi cu nai multu ună ňilli di persoani. Prusupida di protecție poati s’hibă scoasă la loclu di lucru tru spații ncllisi iu ș’dizvărtescu huzmetea nai multu 5 persoani, cu condiția că aestea s’hibă vacţinati. Tut di la ahurhita-a aluştui mesu, cilimeaňilli tu ilikia di 12 di aňi ş-cama ditu România pot s’hibă vacţinaț anti-Covid cu serlu Pfizer, ama maş cu acordul loatu ma ninti di la părinţă ică a tutorilui legalu. Apofasea yini tu catastisea di scădeari ritmolu a vacţinarillei, itie di găilipseari tră autorităț. Praglu ţi ş-lu avea pripusă, di 5 miliuňi di vaccinaţ până la 1 di cirişearu, nu fu agiumtu.
PNRR ali Românie agiumsi Bruxelles
Guvernul di ţentru-dreapta di București părăstisi public, tu 2 cirişearu, Planlu Naționalu di Redresari şi Rezilienţă (PNRR) – 1.200 di frăndză pitricuti a Comisiillei Europeană cu misurli pi thimellilu a curi România va s’poată s’amintă niheamă pisti 29 di miliardi di euro. Păradzlli, sumu turlie di subvenţii şi împămuturi, fac parti ditu un plan ma lărguriu, di aproapea 672 di miliardi di euro, minduitu Bruxelles aţea turlie că tuti statili membri ali Uniuni s’năstreacă consecinţili icunomiţi ali pandemie di Covid-19. Ditu aţeali 29 di miliardi di euro cari ălli si cadu ali Românie, autoritățli vor, ntră altili, s’adară cama di 400 di km di autostradă, suti di sculii şi creşi ică să znuească dzăţ di spitali. Premierlu Florin Cîțu spusi că împrumuturli ţi va li facă România pritu PNRR va s’hibă ufilisiti maş tră investiţii:
“Avem ananghi di autostrădz, avem ananghi di spitali, avem ananghi di sculii, a deapoa împămuturli ţi li adrămu pritu PNRR suntu pi unu tocu multu ma ňicu – zburămu di 0%, zero şi ţiva, toclu la cari s’împărmută Ghirmânia, Spania, Italia, ditu zona euro. Dimi, tra România easti unu plusu cara putem s’împurmutămu la aesti tocuri şi va s’putem s’adrămu investiţii.”
Pritu PNRR, Executivlu ş’llia borgi şi ti unu mănuclliu di reformi, ntră cari aţea a pensiiloru. PSD, tru opoziție, spuni că ună parti ditu fondurli ahărdziti pritu Plan va s’ducă la muştiradzlli politiţ a partidiloru ţi suntu la puteare, kiro tu cari pi românilli di arada ălli aşteaptă sirţălle, nglliţarea a amintatiţloru și criştearea a ilikiillei di pensionari. Dupu ună dzuuă di la prezentarea a Planlui Naționalu di Redresari şi Rezilienţă, premierlu Cîțu spusi că alocaţiili tra cilimeaňi numata va s’hibă criscuti anlu aestu, ași cum pruveadi legislaţia, a deapoa unu nău nom a pensiilor va s’intră tu lucru tru proţlli trei meşi ditu 2023, cu o posibilă crişteari graduală a ilikiillei di pensionari la mulleri. PSD spusi că va-lu atacă la Curtea Constituţională proiectulu legislativu pritu cari alocaţiili tra cilimeaňi nu va s’hibă criscuti di la 1 alunaru. Tutunăoară, social-dimocrațlli vor s’dipună ună moţiune di cenzură la adresa a Cabinetlui di tora.
Spaţiul Schengen, la orizontu
Comisia Europeană ndrupasti intrarea cât cama ntrăoară ali Românie, Vărgărie şi Croaţiei tru Spaţiul Schengen – dimăndă, ňiercuri, comisarlu tra Afaceri Interne, Ylva Johansson. Tru opinia ali Comisie, ateali trei stati tiňisescu condiţiile di aprukeari tru spațiul di libiră urdinari, fără controali la sinuru, ti aţea, ună apofasi tu aestă noimă poati s’hibă loată tru şcurtu kiro di Consiliu. Tru aestă oară, 22 di stati membri ali Uniuni fac parti ditu Schengen, la cari s’adavgă Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
Parchetul european ș-ahurhi huzmetea
Parchetlu European, cumăndusitu di fosta şefă a DNA ditu România, Laura Codruţa Kovesi, ş-ahurhi lucărlu, stămâna aesta. Instituţia ari scupolu s-alumtă contra a furlăkiloru cu fonduri comunitare, pritu anchetarea şi pusputearea tru justiţie a autorlor di infracţiuni ţi zňiipsescu bugetlu ali Uniuni. Patigiunea nu va s’hibă lişoară: naua structură va s’aveaglle hărgiuearea-a miliardiloru di euro ditu planlu di relansare post-pandemie. Parchetlu European ari scamnulu ţentralu Luxemburg. Ditu aţeali 27 di stati ali Uniuni, 5 nu llia parti la iniţiativă – Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
PNL, tu ncruţilleata di călliuri
Premierlu Florin Cîţu ş-dimăndă candidatura la şefia-a Partidlui Naţional Liberal, protlu ditu suţata ţi easti la puteari, şi easti, aşi, doilu cari intră tru antriţeari, după actualu lideru a formaţiunillei, Ludovic Orban, tra alidzerli interni cari va s’ţănă la Congreslu ditu 25 di yismăciuni. Florin Cîţu spuni că PNL ari ananghi di unu adilleaticu nău şi yini cu pripunirea să-lu ţănă partidlu nai ma pţănu optu aňi la guvernari. Di altă parti, liberali ditu kipita a partiillei andrupăscu a lui candidatură. Ludovic Orban salută apofasea a premierlui ta să’lli hibă contracandidatu la şefia a PNL, spunănda că aestă competiţie nu va u zňiipsească huzmetea a partidlui şi guvernarea:
“Candidedzu tra un nău mandatu ditu ună ahăndoasâ dukeari di responsabilitati andicra di Partidlu Naţional Liberal şi andicra di tiňisitlu a nostru comun.“
Ludovic Orban nica deadi asiguripseri că anamisa di el şi Florin Cîţu nu va s’aibă “niţi ună avlaki di itia a alumtăllei internă, cunuscuti hiinda obiectivili ţi vor băgari tu lucru – programlu di guvernari, campania di vacţinari anti-Covid şi Planlu Naționalu di Redresari și Reziliență.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala