Protili evenimenti a stămănăllei ţi tricu 23.05 – 29.05.2021
Evoluţia epidimiillei tru România s-duţi ma lrgu cu tendinţa pozitivă, ași cum u spunu isăkili
Leyla Cheamil, 30.05.2021, 11:28
Evoluţia epidimiillei tru România s-duţi ma lrgu cu tendinţa pozitivă, ași cum u spunu isăkili
Numirlu a cazurlor năi di COVID-19 diagnosticati tru 24 ditu soni, di ňiercuri până gioi, fu la giumitati andicra di cum eara aoa şi ună stămănă, nuheamă pisti 300. La aestă evoluție agiută și campania di vacţinari cari ahurhi tu bitisita-a anlui ţi tricu. Gioi, premierlu Florin Cîţu ankisi campania di comunicari cu numa “Deadunu azvindzemu pandemia! Ti conţăi vacţinlu?ˮ, ndreaptă di Guvernu, cu agiutorlu UNICEF şi a organizaţiilor parteneri. Tru cadurlu a campaniillei di comunicari va s’hibă difuzati, cu agiutorlu ali mass-media, 11 di spoturi: trei cu un mutrită ghenerală şi optu ţi au tu scupo lenu turlii di cătigurii suţiali cata cum elev, mae, mamă, turistu, tiniru.
“Avem ananghi di tută lumea tru aestă campanie. Iţi insu poati s’căndăsească unu altu insi ta s’vaccineadză. Easti ună gereti a noastră, a tutăloru, maş deadunu va u’azvindzemu aestă pandemie. Nă vacţinăm tru numiru câtu ma mari şi năpoi va u amintămu bana di ma ninti. România, adi că s’poati!ˮ, cundille prim-ministurlu.
Guvernul hăbiniseaşti restricțiili anti-COVID
Di la 1 di cirişaru, autorităţli hăbinisescu unu şingiru di restricţii băgati tru condiţiili a pandemiillei di COVID-19. Misurli fură vulusiti, gioi, tu andamusea di lucru a guvernului şi fură dimăndati di premierlu Florin Cîțu. Catandisea di alertă fu prilundzită di la 31 di maiu cu nica unu mesu di dzăli, a deapoa di la 1 di cirişaru, activităţli cultural-artistiţi I di discurmari va s-poată s-hibă tănuti tu loări dişcllisi ama va s’llia parti nai cama multu ună ňilli di inşi. Aeştă va s’poartă prusupida şi va s-aib ună distanţă di 2 meatri anamisa di elli. Ta s-poată s’llia parti la activităţile adusi aminti, aţelli inşi lipseaşti s’aibă 10 dzăli di la bitisita-a schemăllei di vacţinari ică s-părăstisească rezultatlu negativ a unlui testu PCR ică a unlui testu antigen rapidu ică ună carti ţi spuni ti infectarea cu COVID-19. Tutunăoară, organizatorlli pot s-apufusească aprukearea la un conţertu a unlui numiru ma mari di participanţă, di 1000, cara aeştă suntu vacţinaţi şi tricură aţeali 10 dzăli di la rapelu. Tutunăoară, tut di la 1 cirişaru, la evenimentili privati cum numţă, pătigiuňi, measi festivi, va s’poată s’llia parti nai cama multu 70 di inşi tru locări dişcllisi şi 50 năuntru. Şi aoa ari ună derogari, tru noima că numirlu a participanţălor poati s’hibă multu ma mari cara tuţ aţelli prezenţă suntu vacţinaţ. Unâ altă misură pruveadi ca activităţlicultural-artistiţi şi di discurmari potu s’hibă dizvărtiti tru spaţii ncllisi cu partiţiparea-a publicului până la 70% ditu capaţitatea maximă a loclui. Creaşti până la 85% şi gradlu di ocupari a spaţiilor di cazari şi tru staţiunile di la amari, a deapoa ti activitatea tru baruri, cluburi ică discoteţ va s’da izini anamisa di oara 5:00 şi 24:00 ti oamiňilli vacţinaţ.
Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo paarti la Consiliulu European di Bruxelles
Simfunizarea ti alumta curmarea-a pandemiillei, băgarea tu lucru scupadzlli climatiţ ali Uniuni Europeană, ligăturli cu Rusia şi cu Marea Britanie, inţidentul aviatic di Belarus şi catandisea ditu Orientul di Mesi fură protili subiecti zburăti la Consiliulu European di Bruxelles, cari s-disvărti luni și marță. Liderllii a aţiloru 27 di văsilii membri ali Uniunii Europene aprobară, certificatlu di sănătate cari lipseaşti s-da izini ti dişcllidearea diznău a sinurloru şi licşurarea-a călătoriiloru năuntrulu a bloclui comunitaru. Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că România ndrupaşti băgarea tru practico ntrăoară şi unitară a aluştui. El cundille că ufilisearea-a documentului digitalu nu lipseaşti să zňiipsească exercitarea-a ndreptului di thimelliu a cetăţeaňiloru la libira urdinari. Tu arada a llei, prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, spusi că infrastructura tră ţertificatlu digital va s-hibă hăzări până la 1 di cirişaru, iara statili membri va s-poată s-aibă ligătura cu aestu sistemu ditu giumitatea-a meslui.
Libiră urdinari tru UE ti români tru kirolu a pandemiillei di coronavirus
România feai cu hăiri testarea, ňiercuri a sistemlui european di interconectari ti ţertificatili digitali di călătorie, cari va s’licşureadză libira urdinari tru Uniunea Europeană tru kirolu a pandemiillei di COVID-19. Certificatili conţănu, ntră altili, date di identificari esenţiale, cum va s’hibă numa şi paranuma, data amintarillei, statlu membru ţi apufusi şi informaţii medicali. Documentili va s’hibă băgati tu lucru tu meslu alunaru, iara ditu videala tehnică, specialiştilli a Serviţiului di Telecomunicaţii Speţiali va s’poată s-asiguripsească băgarea tru practico tru România a sistemlui informatic ţi easti ananghi. Acţiunea di testari fu adrată di STS cu pareia tehnică di lucru comunitar.
Moeabeţ tru Parlamentu mutrinda PNRR
Reforme, investiţii şi ună ma bună kiverniseari a părălui public suntu obiectivili a guvernului di București cari va s-bagă tu practico Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă prezentat tru Parlamentu di premierlu Florin Cîţu. Ateali aproapea 30 di miliardi di euro băgati la dispoziţie di Comisia Europeană va s’agiungă tru tuţ kiuşeadzlli ali Românie, tra s’anvălească aţea ţi s’kiru tru aeşţă ditu soni 30 di aňi, tăxi caplu a Executivlui. Premierlu Florin Cîţu cundille că ali Românie va’lli si da, pi thimellilu a Planlui, păradz maxusus ti investiţii, maxusu tru transporturi, educaţie şi sănătate, ama tră cari lipseaşti s’hibă asiguripsiti şi ma multi reforme. El cundille că easti ananghi di ună asiguripseari că va s-hibă asiguripsiti ună strategie di eliminari hărgiuearea ta nalliurea a părălui public. Premierlu Cîțu feaţi timbihi, tu idyiulu kiro, că tuti investiţiili lipseaşti shibă bitisiti până tru 2026, altă turlie păradzlli europeaňi va s’hibă kiruţ. Planlu adusi niifharistusearea ali opoziție, cari cutugursi elaborarea-a documentului și stipsi Guvernul că ari naeti maşi tră misuri di sirţălle. Ti aţea, prinţipalu partid di opoziție, PSD, dimăndă că va s-dipună ună moţiune di cenzură. Coprezidentulu AUR, George Simion, spusi, tu arada-a lui, că parlamentarllii a partidului va s’ndrupască iţi moţiune contra-a cabinetlui cumăndusitu di Florin Cîţu. Tu 31 di mai, România va s-dipună planlu tru sistemlu informatic ali Uniunii Europene, iara tu 2 di cirişaru va s’hibă publicat acutotalui.
Autor: Leyla Cheamil
Armãnipsearea: Taşcu Lala