În România, fu prilundzită starea di alertă

Di aformia a numirului tot mai mare di contaminări cu COVID-19, în România fu prelundzită starea di alertă, arhiusinda cu 17 alonar, tra ninca 30 di dzăle. Nu poate să hibă zborulu di nale relaxări, au anunțată autoritățăle, ama niţe nu se introduc nale restricții. Au rămasă în vigoare obligativitatea a purtarilei masca pi faţă tru spațiile publiţe înclise, în spaţiile comerciale, tru mehaniile di transportu în comun şi la loculu de lucru, respectiv păstrarea/ţănirea a distanțălei fizică. Sunt interdzăse mitingurile sau demonstraţiile în spaţii deşclise. În interiorulu a localităţălor este interdzăsă circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari di 6 persoane care nu sunt din tot aţea familie. Evenimentile private în interior nu pot să depăşească 20 participanță, iara ţeale private în aer liber 50. Sunt înclise restaurantile, ama dşclise terasile. Sunt dişclise magazinile din mall-uri, ama rămân înclise cinematografile și locurile di gioacă tră copii/cilimeani. Au loc slujbe în interiorulu a băseriţălor, ama cu purtarea mascălei pi faţă și cu respectarea distanţălei întră persoane. Nu tru arada di mai năpoi, sunt suspendate, în continuare, unile azboiruri, iar unile puncte terestre de treaţire a frontierălei arămân înclise. Tru aest contextu nica restrictiv, înăinte di participare la Consiliul European di la Bruxelles – summit cu scupolu să ducă la elaborarea unui buget a blocului comunitar tră următorili şapte ani, ama și a unui buget di contracarare a efectilor a pandemiilei di COVID-19 în sfera economică – președintile Klaus Iohannis deade asiguripseri că la București va contiinuă misurile care să ducă la revigorare economică. Gioi, mai multe proiecte tru aestu scopu fura aprobate di Executiv. Întră alte, easte zborulu di acordarea fonduri tra digitalizare şi instruirea a personalului, di care pot să beneficiadză companiile mari, ama şi IMM-urile. Şi tinerili va aproache agiutor tră afaceri inovatoare, iar tră înhiinţarea întreprinderi în mediul rural si alocară 200 di milioane di euro. Un alt actu normativ adoptat alocă păradz tră agiutarea a ideilor nale di afaceri care sunt propuse di studenţă.

Corina Cristea, 19.07.2020, 22:36

Di aformia a numirului tot mai mare di contaminări cu COVID-19, în România fu prelundzită starea di alertă, arhiusinda cu 17 alonar, tra ninca 30 di dzăle. Nu poate să hibă zborulu di nale relaxări, au anunțată autoritățăle, ama niţe nu se introduc nale restricții. Au rămasă în vigoare obligativitatea a purtarilei masca pi faţă tru spațiile publiţe înclise, în spaţiile comerciale, tru mehaniile di transportu în comun şi la loculu de lucru, respectiv păstrarea/ţănirea a distanțălei fizică. Sunt interdzăse mitingurile sau demonstraţiile în spaţii deşclise. În interiorulu a localităţălor este interdzăsă circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari di 6 persoane care nu sunt din tot aţea familie. Evenimentile private în interior nu pot să depăşească 20 participanță, iara ţeale private în aer liber 50. Sunt înclise restaurantile, ama dşclise terasile. Sunt dişclise magazinile din mall-uri, ama rămân înclise cinematografile și locurile di gioacă tră copii/cilimeani. Au loc slujbe în interiorulu a băseriţălor, ama cu purtarea mascălei pi faţă și cu respectarea distanţălei întră persoane. Nu tru arada di mai năpoi, sunt suspendate, în continuare, unile azboiruri, iar unile puncte terestre de treaţire a frontierălei arămân înclise. Tru aest contextu nica restrictiv, înăinte di participare la Consiliul European di la Bruxelles – summit cu scupolu să ducă la elaborarea unui buget a blocului comunitar tră următorili şapte ani, ama și a unui buget di contracarare a efectilor a pandemiilei di COVID-19 în sfera economică – președintile Klaus Iohannis deade asiguripseri că la București va contiinuă misurile care să ducă la revigorare economică. Gioi, mai multe proiecte tru aestu scopu fura aprobate di Executiv. Întră alte, easte zborulu di acordarea fonduri tra digitalizare şi instruirea a personalului, di care pot să beneficiadză companiile mari, ama şi IMM-urile. Şi tinerili va aproache agiutor tră afaceri inovatoare, iar tră înhiinţarea întreprinderi în mediul rural si alocară 200 di milioane di euro. Un alt actu normativ adoptat alocă păradz tră agiutarea a ideilor nale di afaceri care sunt propuse di studenţă.

Situația epidemiologhică și restricții tră români în afoara a graniților

Cu sute di nale cazuri di infectare cu COVID-19 confirmate cathe dzuuă, România easte din punctu di vedeare epidemiologhic într-ună situație mai complicată ca niţeunăoară altaoară di la debutulu a epidemiilei pi teritoriulu a lei. Numerulu a cazurilor lo să crească unaoară cu mutarea parțială a restricțiilor, ninte cu indoauă septămâni, aestă situație hiinda favorizată di nirespectarea în totalitate și di cătra toț a mesurilor di siguranță sanitară. În plus, Curtea Constituţională decise că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot sa hibă impuse maşii în baza a unui ordin de ministru, aşi cum si feaţe până de curundu, ţi cara că persoanele vizate sunt infectate cu noulu coronavirus. La şcurtu chiro, foarte mulță di ţeli confirmațăli cu noulu coronavirus au solicitată și au obținută, pi proprie răspundere, externarea. Tra să reglementeadză situația, executivul aqe promovată un proiectu di leadze, care, după ună tranziţie relativ lişoară în Camera a Deputaţălor, reuși să obțănă, cu foarte multe amendamente, și votulu în Senat, for decizional tru aestu caz. Uidisit a reprezentanţălor a grupurilor parlamentare din Camera Superioară, leadzea mutrinda carantina şi izolarea ţi are ieşită/rezultată easte ună di compromis, ama care oferă cadrulu legal necesar a sistemului medical. Di aformia a situațilei epidemiologhică, românili sunt vizaț di restricții în mai multe state europeane. În unile țări, românili prinde să prezinte la frontieră teste negative recente tră COVID-19, în timp ţe alte state impun din startu carantina sau autoizolarea a românilor care iintră pi teritoriulu a lor. Condiţiile complete pruvedzute di catheun stat în parte pot să hiba consultate pi site-ul a Ministerului român a Afacerilor Externe, la secţiunea “Atenţionări di călătorie Europa COVID-19. Restricțiile impuse di aeste state nu îli vizeadză maşi pi cetățeanili români, că și pe aţeli a altor țări cu riscu epidemiologhic mare, iar listele sunt actualizate și modificate periodic.

Camera Deputaţălor di la București are adoptată, septămâna aestă, în reghim de urgență și cu un mare consensu politic, propunirea leghislativă mutrinda iniţiativa cetăţenească di revizuire a Constituţilei, Fără penali în funcţii publiţe. Aesta pruveade ca cetăţenili condamnaţ la pideapse privative di libirtate tră infracţiuni fapte cu intenţie să nu mai poată să hibă aleptă în organile a administraţilei publică locale, în parlamentu şi în funcţia di preşedinte a li Românie, până la intervenirea a unei situaţie care aşteardze consecinţile a condamnrilei. Propunirea leghislativă urmeadză să iintră în dezbaterea Senatului, iar uidisit a Constituţilei, tra sa devină leadze, prinde să hibă validată printr-un referendum organizat în 30 di czăle di la adoptarea în Camera Superioară.

Decizie a DIICOT în dosarulu mutrinda protestulu a diasporălei

La aproapea doi ani di la protestul a diasporălei, din Bucureşti, contra a guvernului PSD di atumţea, procurorili DIICOT au dată ună soluţie parţială în dosarulu a violenţilor din 10 augustu: nu are probe că fu zborulu di ună tentativă di goadă di stat, aşi cum susţănea Jandarmeria Română, ama niţe că să fu pregătită din timpu reprimarea/apitrusirea a protestului, aşi cum au reclamată ună parte di participanţă. Procurorulu general a Româniilei, Gabriela Scutea, declarăă că achicăseaşte emoţia generată di aestă cauză, în spaţiul public apărânda mai multe reacţii critiţe, şi spuse că toate actile di la dosar va hibă analizate cu atenţie în cadrulu a controlului ierarhic. Pri-tru intervenţia a forţilor di ordine la mitingulu di-tru 10 augustu 2018, 700 di persoane au reclamată la Parchetulu Militar expunirea la gaze lacrimogene, iar piste 100 di aestea au prezentată şi certificate medico-legale tră goade corporale, ca urmare a acţiunilei a jandarmilor. Procurorili au stabilită că existară situaţii în care forţile di ordine acţionară cu violenţă nijustificată şi au declinată competenţa a Secţilei militară din cadrulu Parchetului gheneral.

Autor: Corina Cristea

Armânipsire: Hristu Steriu