Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Direcţia Naţională Anticorupţie easti tru epicentrul a unui nou cavga românesc di proporţii. Fostul deputat social-democrat Vlad Cosma, condamnat tru primă instanţă la tinti ani di hapsani, lansa prit presa stepsuri gravisime contra a nascantor procurori ai Direcţiei dit judiţul Prahova (sud). Spusi că aeşta vahi al’i caftara să “seamina” probe tru un dosar cari îl’i viza pi fostul premier a PSD, Victor Ponta, şi omlu di afaceri, Sebastian Ghiţă, fostu deputat prahovean, fudzitu tru Serbia. Vlad Cosma baga la dispoziţie nregistrări audio. Tru replică, tru una conferinţă di presă organizată n’iercuri dicseară, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spusi ca nu suntu dealihea alegaţiile:
Roxana Vasile, 17.02.2018, 18:37
Cavgalu anvarliga di DNA
Direcţia Naţională Anticorupţie easti tru epicentrul a unui nou cavga românesc di proporţii. Fostul deputat social-democrat Vlad Cosma, condamnat tru primă instanţă la tinti ani di hapsani, lansa prit presa stepsuri gravisime contra a nascantor procurori ai Direcţiei dit judiţul Prahova (sud). Spusi că aeşta vahi al’i caftara să “seamina” probe tru un dosar cari îl’i viza pi fostul premier a PSD, Victor Ponta, şi omlu di afaceri, Sebastian Ghiţă, fostu deputat prahovean, fudzitu tru Serbia. Vlad Cosma baga la dispoziţie nregistrări audio. Tru replică, tru una conferinţă di presă organizată n’iercuri dicseară, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spusi ca nu suntu dealihea alegaţiile:
“Procurorii dit DNA nu falsifică probe. Procurorii dit DNA tinisescu leadzea tru administrarea a probelor. Turlia tru cari lucreadză procurorii dit DNA tru un dosar penal easti bagat sum controlu giudicătoresc. Tru tuti dosarili a noastre cari suntu bagati ti giudicari, giudicătorlii verifică desi procurorii tin’isira leadzea atumtea cându administrara una probă”. Negândalui existenţa unui aşi-numasit “stat paralel ilegitim”, cari, uidisitu cu nascanta, minduescu sa prilia controlu politic inclusiv prit “fabricaria di dosare”, prezidentul ali vasilie, Klaus Iohannis, susţine necondiţionat Direcţia Naţională Anticorupţie şi diclară că, personal, nu veadi furnii tra revocarea dit funcţie a procurorlui-şef ali instituţie, aşi cum u cafta nascanti bot. Ia ti spusi Klaus Iohannis:
“Nascant penali minduescu lahtarsit s-ataca şi să discrediteze DNA şi conducerea aceastii direcţii. După părerea mea, această trucercari easti una jalnică şi neconvingătoare, iar opinia mea dispre munca DNA o cunoaşteţi. A îmi face plăcere să o repet. Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea DNA fac o treabă foarte bună.” La rândul său, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toadir, să clarifice lucrurile, tra că trenarea unei astfel di situaţii ar duce la lipsă di trucredire tru sistem:
“Lucrurile aesti lipseasti s-hiba li8mbidzati. Nu s-poate ca eale s-amană tra s-hiba verificate, tru s-yina cu un punct di videala juridic legat di aesti aspecte, tra atea că tuti aestia duc la ixikea di pistipseari tru Justiţie şi nu minduescu că easti ghini să s-faca aestu lucru.” Ministrul Toadir, revenit di urgenţă dittr-o vizită oficială tru Japonia, a anunţat că va prezenta, săptămâna viitoare, tru plenlu Parlamentului un raport privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei di Investigare a Infracţiunilor di Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi a Ministerului Public. Totodată, joi 22 februarie, distinct di raportul dit Parlament, ministrul Toadir va informa presa dispre conţinutul şi concluziile evaluării referitoare la activitatea DNA.
Creaştiri economică recordu
Economia românească criscu, tru 2017, cu 7% andicra di anul precedentu, aestu hiinda nai ma mare avansu dit 2008 până tru prezent – spunu datele publicate, miercuri, di Institutul Naţional di Statistică. Tru ultimul trimestru al anlui trecut, România a truregistrat cea mai mare creştere economică dit Uniunea Europeană, confirmată şi di datele Eurostat. Economistul Mircea Coşea a diclarat, tra Radio România, că această creştere easti un semn că economia reală, economia privată funcţionează tru România şi îşi face treaba indiferent di dificultăţi, a, totodată, a avertizat asupra pericolelor viitoare. Mircea Coşea: (track) “Dacă continuă o creştere pe consum, prioritar pe consum, nu vom mai putea avea tru viitorii ani o creştere la acest nivel. Tra că o creştere pe consum nu e sustenabilă, ea are puncte di vârf, cum s-a trutâmplat tru 2017, a apoi poate să cadă chiar la jumătatea procentului pe cari l-a avut anul trecut.”
Armatusearea ali Armata româna s-duti ma largu
Guvernul român aproba, săptămâna aeasta, tru andamusea săptămânală, proiectul di leadzi tra achiziţia a trei sisteme di rachete HIMARS şi a adoptat o hotărâre cari stabileşte condiţiile tru cari Armata va cumpăra patru corvete multifuncţionale. Astfel, navele vor fi construite tru următorii şapte ani trutr-un şantier dit România, iar prima corvetă urmează să fie livrată tru cel mult trei ani. Prin aceeaşi hotărâre a fost introdusă şi obligativitatea modirnizării fregatelor aflate tru dotarea forţelor navale române. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, easti cel di-al doilea program di truzestrare al Armatei cari prevedi ca producţia să aibă loc tru România, prin implicaria industriei naţionale di apărare. Primul program a fost lansat tru ianuarie şi prevedi achiziţia a 227 di transportoare blindate di tip Piranha, cele mai multe produse la Uzina Mecanică dit Bucureşti.
Anlu european a patrimoniului cultural
Bucureşti fu lansat, gioi dicseară, oficial, Anul European al Patrimoniului Cultural, ce se va diclina tru mii di evenimente prin cari românii vor putea să cunoască mai bine patrimoniul cultural al Europei. Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene tru capitala României, a punctat:
“Vrem să ne asigurăm că patrimoniul cultural easti la trudimâna oricui: suntu multe acţiuni gratuite, la cari oamenii pot să participe. Tru acelaşi timp, vrem să promovăm o difiniţie foarte dimocratică, foarte largă a patrimoniului european.” Cu un buget di 8 milioane di euro, acţiunea va contribui la educaria şi informarea publicului larg.
Autor:Roxana Vasile
Armanipsearea: Tascu Lala