Protili evenimenti a stămănăalʹei ti tricu
România ari un nou Guvern
Daniela Budu, 05.02.2018, 14:46
Treilu Guvernu a coaliţiilʹei PSD-ALDI s-instala, luni, Bucureşti. Tu andreu 2016, PSD aminta categoric alidzerli parlamentare şi, diadun cu ALDI, prilua putearea. După masi una giumitati di an, partidul marca una premieră tru politica românească post-comunistă: îşi răsturna, prin moţiune di cenzură, propriul Guvern, cumandusitu di Sorin Grindianu. Meslu aestu, conducerea social-democrată trapsi andruparea politica şi tra yinitorlu premier – Mihai Tudose – şi u aleapsi tru loclu a lui eurodeputata Vorica Dăncilă, cari agiumsi prima muljeari prim – ministru dit istoria ali Românie. Membrii a Cabinetlui deadira giuratlu dinintea a prezidentului Klaus Iohannis: “Aveţ una misiune dificilă. Lipseasti s-candasiţ, nkisindalui cu un capital di pistipseari nicsurat, generat prota s-prota di alatusili politice şi administrative faptidi precedentile doauă Cabinete. Priloaţ, dimi, dit start, şi factura a eşeclui a atiloru doauă Guverne anterioare, pripuse tut di aestă majoritate şi aveţ cu ahât ma multu obligaţia să fatete tute eforturile atea turlie ca lucarle să s-baga pi aradă.” Uidistu cu premierlu Viorica Dăncilă, printipalele direcţii a programlui di guvernare suntu investiţiile tru infrastructură, criştearea a veniturilor tra populaţie, reforma administrativă şi una nicsurari ali birocraţie. Tutunaoara, obiectivul a noului Guvern easti ca, tru 2020, România s-hiba tru prima giumitate a clasamentului a atiloru nai ma vartoasi economii dit Uniunea Europeană.
Justiţia română fu tema a discuţiilor la andamsaea di Bruxelles
Prezidentul român, Klaus Iohannis, discuta cu responsabilii comunitari ti funcţionarea a statlui di drept, temă cari gailipseasti clasa politică şi opinia publică dit ţară. Statul di dreptu easti una chestiune vitală tra România şi varnu nu easti pi daua ti funcţionarea a aistui – afirma, la Bruxelles, Klaus Iohannis, la conferinţa di presă comună cu prezidentul ali Comisie Europene, Jean-Claude Juncker. El declara că problemele referitoare la legile a justiţiilei şi la codurile penale lipseasti s-hiba rezolvate tru România, fără s-aştepta soluţii di nafoara a vasiliilʹei. Klaus Iohannis: “Escu apufusitu şi candasitu că va sapraftasescu ca aesti discuţii să s-bitiseasca cu legi, cari va s-hiba tru varianta nai ma bună, legi cari pot s-hiba ufilisiti practic. Ama nai ma important obiectiv a meu armâne idyiul: independenţa a justiţiei româneşti easti intangibilă, easti una chestiune tra cari va mi mintescu acutotalui şi va s-fac tut, absolut tot ti poate s-facă un prezidentu tra s-li tana lucarle aşi.” Tu arada a lui, şeful a Executivului comunitar lugursi că sistemul judiciar dit România funcţionează şi că poate s-hiba spusa că Bucureştiul nu acata tru isapi statul di drept, ahât kiro catu diciziile a Curtilei Constituţionale suntu respectate. Ama, avertiza Juncker, easti inacceptabil ca România s-facă ceapi tu napoi pi aesta cali Di respectarea a aistor principii, considiră el, tani şi scutearea a Mecanismului di Coopearare şi Verificari (MCV), prit cari Bruxellesul monitorizează progresele şi restanţele justiţiei dit România căte di la admiterea tru UE, tru 2007, şi aprukearea tru Spaţiul Schengen, refuzată a Bucureştiului di cancelarii occidentale influente, ti acuză tamama corupţia persistentă dit administraţia românească. Ambasadile di la şapte membri ali Uniunii şi Comisia Europeană sa spusira cu gailipseari andicra di alaxearea a nomurloru dit justiţie tru România.
Apofasi niaştiptată tra dosarlu Microsoft
Şapte foşti miniştri cercetaţi tra abuz tru serviciu tru marle dosar di corupţie Microsoft, ligat di programul ti mutreasti informatizarea a şcolilor dit România şi cu una znie totala di aproapea 70 di milioane di dolari, ascapă tra totna di anchetă. Noulu procuror cari prilo cazul afla că suspecţali fura bagat sum acuzare după ti infracţiunile s-priscrisira. Uidistu cu DNA, ateli şapte miniştri – cari avura, tru diferite guverne, portofoliile a Educaţiilei, Finanţe si Comunicaţii – fura cercetaţ tra atea că vahi iniţiara şi susţanura, după caz, proiectele a nsacantoru apofasi di guvern prit cari s-aproba simnarea a contractului cu firma Fujitsu Siemens Computers cari viza loarea cu niki di licenţe Microsoft distinate tra şcoliuri. Pi di altă parte, doi oameni di afaceri fura pitricut tru judicată tru idyiul dosar, tra spilare di paradz.
Fonduri europene tra România
Comisarul european tra politică regională, Corina Creţu, candasi România, tru cadrul a vizitei pi cari u feati săptămâna aesta Bucureşti, s-accelereadzae implementarea a proiectelor cu paradz europeni şi sa spusi niifharistusită că finalizarea proiectelor di infrastructură, ti exemplu, easti amanată şi că, tru general, autorităţile suntu cu preayalea tru implementare. Ea feati timbihi că, cu tuti progresili fapti tru mesli dit soni, România riscă s-keara fonduri comunitare importante. “Există, tru continuare, pericolul ta s-hiba kirudi a fi pierduţi bani, iar efortul nu trebuie trutrerupt, ci, dimpotrivă, amplificat. Mă bucur că au fost propuse o serie di măsuri cari, dacă ar fi aplicate, ar putea aduce rezultate imediate, evitând astfel situaţia tru cari România pierdi importante sume dit banii europeni prin dizangajare”. La trutâlnirea cu oficialul di la Bruxelles, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a diclarat că tru ultimii zece ani, di când easti membră a UE, România a beneficiat di fonduri europene di la bugetul comunitar di peasti 45 di miliardi di euro. Dacă easti luată tru considiarare contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete di fonduri europene au fost di circa 30 di miliardi di euro, a specificat Isărescu. Oficialul BNR a insistat că fondurile europene suntu şansa di modirnizare a României, tru infrastructura di transport, di educaţie şi sănătate. El a avertizat că, fără aceşti bani di la UE, România ar rămâne fără o sursă esenţială di capital şi a subliniat că trutârzierea intrării banilor europeni sau intrarea unor sume mai mici influenţează piaţa valutară.
Armanipsearea: Tascu Lala
