Evenimet top
Misuri fiscale şi efecte în România
Corina Cristea, 12.11.2017, 21:55
Misuri fiscale şi efecte în România
În ciudia critiţâlor şi a protestilor, Guvernul român are adoptată, septămâna aestă, ordonanţa de urgenţă cu nalile misuri fiscale, aplicabile de la 1 ianuarie 2018. Conform a aşi-numitâl’ei “revoluţie fiscală”, contribuţiile soţiale va treacă integral în sarţina angajatului, iar impozitulu pe venit va scadă de la 16 la 10 la sută. Tru tur aţeluşi chiro, companiile va plătească ună contribuţie de 2,25 la sută din fondul total de salarii. Alte alăxiri au scupolu să limiteadză posibilitatea scoateril’ei din ţară a profitului de cătră unele companii multinaţionale. Totunăoară, se reduc contribuţiile la Pilonul II de pensii administrate privat de la 5,1 la 3,75 la sută. Misura v’ine la pachet cu majorarea pensil’ei minimă cu 120 de lei (26 euro), de la 1 alonar anulu v’initor şi a punctului de pensie cu 100 de lei (22 euro). Temerile/frixile a contestatarilor ţân de faptul că prin aplicarea a luştor pruvideri veniturile angajaţâlor va scadă, hiinda bâgate în pericol, tru tut aţeluşi chiro, locurile de lucru. Coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare susţâne, ama, că modificările aduse Codului Fiscal va să se soldeadză cu beneficii ahât trâ cetăţean’i, cât şi trâ firmele care activează în România — va crească venitulu net a angajatului fără ca angajatorulu să plătească mai mulţâ pâradz la bugetulu de stat şi contribuţia trâ pensie a angajatului, şi si asigurâ aşi ună pensie multu mai mare în v’initor. Premierulu Mihai Tudose consiuderă că unile misuri va aducă fonduri mai mări la bugetulu de stat trâ finanţarea educaţil’ei, a sănătatil’ei şi a infrastructurâl’ei. Din opoziţie, liberalil’i adusiră critiţ vehemente/serte şi anunţară că va acaţă demersurile trâ depunerea unei moţiune di cenzură. El’i spun că efectele deja se ved — tocurile la împrumuturi sunt mai mări, moneda naţională easte slăghită, inflaţia creaşte, iar semnalile de la Banca Naţională sunt găilipsitoare. Mările confederaţii sindicale au anunţată că protestele la nivel naţional va contiinuă şi că va apeleadză la Avocatulu Poporului tra să blocheadză constituţional ordonanţa incriminată. Nemulţan’iisiţ, oamen’il’i au ieşită în stradă în Bucureşti şi tru alţă mări câsâbadz din România.
Date mutrinda economia românească
Comisia Europeană îşi revizui, în sus, estimările referitoare la creaşterea economiil’ei şi a deficitului ale Românie tru 2017 şi 2018, avertizânda totunăoară, că incertitudinile ligat de politiţâle guvernamentale poate să afecteadză creaşterea economică. Conform a previziunilor economiţe de toamnă publicate, gioi, de Executivulu comunitar, economia românească va înreghistreadză un avansu de 5,7% tru 2017, pi creaştere faţă de estimările din primăveară care indica un avansu de 4,3%. Şi trâ 2018, CE îşi revizui, în sus, estimările mutrinda avansul a economiil’ei românească până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăveară. În ţe mutreaşte deficitulu public, aestua va agiungă la 3% di PIB tru 2017, şi tru 2018 va atingă 3,9% di PIB, iar în 2019 4,1%. Aprecieri mutrinda indicatoril’i economiţ fură fapte, în eidia dzuuă, şi la Bucureşti. Leulu are ună tendinţă di depreciere, confirmăă guvernatorulu BNR, după dipunearea monedâl’ei naţională la ţel mai slabulu nivel din ultimil’i ţinţe an’i. Mugur Isărescu atrapse atenţia că evoluţia cursului easte influenţată di deteriorarea balanţâl’ei comercială, la valori care deja reprezintă ună problemă: Per total, observăm ună tendinţă di depreciare mai de durată, nu cu cifre mări, cu cifre m’iţ, mai de durată ama şi easte categoric asociată cu situaţia balanţâl’ei de plăţ ale Românie. Şi aoaţe avem ună situaţie în deteriorare a balanţâl’ei comercială. Tamam ază si anunţară cifrele, maşi pe aţel’i optu sau noauă meşi avem deficit comercial di peste opt miliarde di dolari. Aoaţe se contureadză ună problemă!” Guvernatorulu mai declarăă că inflaţia va crească mai rapid decât si avea anticipată până la primăveară, apoi, va să si înreghistreadză ună xanav’enire la valori mai scădzute. De la 1,9 prognoza de inflaţie crescuu la 2,7 trâ anulu aestu şi urmeadză să agiungă tru 2018 de 3,2, uidisit cu estimările a Bancâl’ei Naţională.
Proiectul de modificare a Nomurilor ale Justiţie
Consiliul Superior a Maghistraturâl’ei din România deade un aviz negativ în cazulu a proiectului de modificare a Nomurilor ale justiţie, variantă pitrimcută spre analiză de către Parlament. Anterior, DIICOT (parchetulu antimafia), DNA șşi Parchetulu General si pronunţară contra a proiectului. Tut aţeauăşi opinie u avură șşi Asociaţia Procurorilor din România șşi Forumulu a Judecătorilor. Tru arada lui, preşedintele Klaus Iohannis criticăă proiectul. El consiideră că unele di pruvideri sunt bune, oportune șşi necesare”, spre diferenţă di altele pricum pragulu valoric impus tra să hibă definit abuzulu în serviciu. Uidisit a formâl’ei actuală a proiectului, şefulu a statului arămâne în procedura de numire a şefilor de parchete, după ţe iniţial fu scos, ama nu şi tru aţea di revocare. Totunăoară, are să se înhiinţeadză ună direcţie de investigare a magistraţâlor care va hibă în subordinea Parchetului Gheneral, aţea ţe va reducă atribuţiile DNA. Cât mutreaşte Inspecţia Judiciară, aeasta va hibă subordonantă a Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, ună structură care va să se înhiinţeadză. Subiectul fu discutat, septămâna aestă, şi de ministrulu român a Justiţil’ei, Tudorel Toader, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele a executivului comunitar, Frans Timmermans.
Autor: Corina Cristea
Armânipsire: Hristu Steriu