Eveniment Top
Daniela Budu, 02.09.2017, 22:13
Preşedintele Klaus Iohannis prezentăă obiectivele a li politicâ externă românească, în cadrul a adunaril’ei cu şefil’i de misiun’i şi consulil’i gheneral’i a Româniil’ei tru xinătate. Aesta si feaţe, adunarea, cu aform’ia a li Reuniune Anuală a Diplomaţiil’ei Română care avu loc de marţâ până vineri la Bucureşti. El lâ transmise a luştor că suntu în ţea mai buna poziţie tra să îndrupască relaţia transatlantică şi sublinie că România lipseaşte să aibă şi ună abordare unitară în relaţia cu Rusia. Provocările şi furvisrsirile din estu, ama şi riscurile di-tru veţinata sudică se menţân, are spusă Klaus Iohannis dinintea a reprezentanţâlor a diplomaţiil’ei română, a cui lâ câftă ună implicare rapidă, responsabilă şi inovatoare. Şefulu a statului are subliniată că tut aţeauăşi implicare easte necesară şi în cazulu a provocărilor interne ale UE, respectiv Brexit şi relansarea proiectului european. România lipseaşte să contribuie activ la procesulu de reflecţie mutrinda v’initorulu a UE. Easte nivol’ie de ună Europă puternică, mai aproapea di cetăţenil’i a l’ei şi mai ghine profilată pe plan mondial – consiideră Klaus Iohannis:
“Lipseaşte să him arada de aţeale state membre care acţioneadză trâ consolidarea a Uniunil’ei. Cu cât va him mai aproapea di aestu nucleu de state, cu ahât va putem să contăm mai multu în procesulu decizional european şi va avem mai multe şanse di dezvoltare. Europa are nivol’ie de ună cât mai mare capacitate di adaptare, trâ a puteare să depăşim provocările actuale. Instrumentile a liştei adaptare lipseaşte să hibă concepută încât să hibă evitată ună creaştere şi mai mare a decalajilor întră statile membre.”
Uidisit cu spusa ministrului di Externe, Teodor Meleşcanu, pregătirea a Chentenarului a li Mare Unire, preşedinţil’ia română a Consiliului UE, tru 2019, candidatura ţarâl’ei trâ un loc di membru nipermanentu în Consiliul di Securitate a ONU şi candidatura la OCDE reprezintă principalile “jaloane” (seamen di cale trâ duţirea a li activitate) trâ diplomaţâl’i român’i în perioada următoare. România prinde să îşi asumă responsabilităţ mai mări în diplomaţia economică europeană şi să îşi valorifică mai cu apofase potenţialul de care dispune, are declarată Teodor Meleşcanu. El zburâ şi despre necesitatea a diversificarilei a relaţiilor comerciale a ţarâl’ei, printr-ună reorientare şi spre reghiuni geografiţe emergente, pri-tru recucerirea a unor pâzări altăoară tradiţionale şi dişcl’idirea a altora nale, cu potenţial de creaştere.
Reacţii serte/cu duritate din partea mai multor instituţii şi, diz nou, proteste di stradă la Bucureşti şi tru alţâ câsâbadz, în urma propunerilor de modificare a nomurilor a li justiţie. Procuroril’i a Direcţiil’ei Naţională Anticorupţie avertizară că unile din propunerile venite di la ministerulu di resortu, precum treaţerea inspecţil’ei judiciară la ministerulu a Justiţil’ei sau crearea unei structură specializată trâ anchetarea a magistraţâlor, va să afecteadză independenţa şi buna funcţionare a instituţiilor din domeniu şi va repreziintă ună formă di presiune asupra activitatil’ei a anchetatorilor. Principalile nemulţan’iisiri a procurorilor sunt ligate di posibilitatea ca actul judiciar să hibă politizat, iar prerogativile DNA restrânse. Întră propunerile care dusiră la reacţii aprinse si numiră şi excludirea a preşedintelui a li Românie din procedura di numire a procurorului gheneral şi a şefilor DNA şi DIICOT. Atentu la reacţiile lişor di videare că sunt defavorabile a specialiştilor şi ale opinie publică, premierulu Mihai Tudose promise că la adoptarea documentului va ţână contu ahât de avizulu CSM, cât şi de poziţia a protestatarilor din stradă. Întră timpu, opoziţia pregăteaşte ună serie de acţiun’i în plan parlamentar. USR anunţăă că va depune ună moţiune simplă contra ministrului a li justiţie, iar liberalil’i au în vedeare tamam şi ună moţiune di cenzură, ama aşteaptă momentul în care aesta va aibă aţeale mai mările şanse di reuşită.
Toamna aestă creaşte acciza la benzină şi motorină, decise executivulu de la Bucureşti. Trâ evitare scunchirile şoc, majorarea va aibă loc în dauă etape cu câte 16 ban’i pe litrul de carburantu, la 15 aghizmăciune şi 1 sâmedru. Uidisit a ministrului de finanţe Ionuţ Mişa, aestă mesură se produţe în etape tra să nu creadză un şoc la nivelul a consumului, şoc care poate să genereadză creaşteri di preţ, automat scăderi di consum şi poate să afecteadză bugetulu de stat. Transportatoril’i criitică decizia Guvernului şi spun că se contureadză ună nauă etapă neagră trâ transporturile româneşti. El’i susţân că iţe eurocentu mai multu în preţulu a benzinâl’ei şi a li motorină va influenţeadză directu competitivitatea companiilor româneşti din transporturile rutiere.
Senatoril’i şi deputaţâl’i si turnară diznou în Parlamentu, după vacanţa de veară. Prima dzuuă – 1 septembrie — fu ună dzuuă dedicată a problemilor organizatoriţe, dezbateri pi iniţiative leghislative hiinda aşteptate mizi de siptămâna v’initoare. Pe agenda a leghislativului va să si află prota şi prota ordonanţile de urgenţă mutrinda pensiile di serviciu, plafonarea a indemnizaţil’ei trâ creaşterea a cilimeanului sau majorarea a salariilor a poliţiştilor. Agiundze în atenţia Parlamentului şi proiectul di leadze adoptat deja di Guvernu mutrinda vaccinarea obligatorie, ama aşteptările aţeale mai mări sunt legate di noaua leadze a pensiilor, care urmeadză să hibă înaintată spri dezbatire până la 1 sâmedru, şi di proiectul de modificare a nomurilor a justiţil’ei.
Autor: Daniela Budu
Armânipsire: Hristu Steriu