Eveniment Top
Proaspitulu premier român, social-democratulu Mihai Tudose, feaţe, septămâna aesta, prima lui deplasare externă la Bruxelles. El deadet asiguriguripsiri că România rămâne un partener serios care va să-şi respectă strictu angajamentile asumate. Tru adunările cu preşedinţâl’i a Consiliului şi Comisil’ei Europeanâ, Donald Tusk, respectiv Jean-Claude Junker, cu şefulu a Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu responsabilul trâ Politică Reghională di-tru Executivulu comunitar, Corina Creţu, fură discutate numiroase subiecte — de la evoluţiile economiţe şi intrarea în Spaţiul Schengen, până la parcursul a justiţil’ei şi absorbţia fondurilor europeane. Pe aestă di ma nâpoi temă, premierulu român îşi are dor trâ ună cooperare mai streasă întră miniştril’i a lui şi oficial’il’i european’i. Mihai Tudose dzâţe:
Roxana Vasile, 15.07.2017, 21:20
Proaspitulu premier român, social-democratulu Mihai Tudose, feaţe, septămâna aesta, prima lui deplasare externă la Bruxelles. El deadet asiguriguripsiri că România rămâne un partener serios care va să-şi respectă strictu angajamentile asumate. Tru adunările cu preşedinţâl’i a Consiliului şi Comisil’ei Europeanâ, Donald Tusk, respectiv Jean-Claude Junker, cu şefulu a Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu responsabilul trâ Politică Reghională di-tru Executivulu comunitar, Corina Creţu, fură discutate numiroase subiecte — de la evoluţiile economiţe şi intrarea în Spaţiul Schengen, până la parcursul a justiţil’ei şi absorbţia fondurilor europeane. Pe aestă di ma nâpoi temă, premierulu român îşi are dor trâ ună cooperare mai streasă întră miniştril’i a lui şi oficial’il’i european’i. Mihai Tudose dzâţe:
”Bari ună oară pe mes, toţ miniştril’i implicaţ în proiecte europeane va v’ină la Bruxelles, va zburască cu comisaril’i, va avem contacte regulate la nivel de Consiliu şi Comisie, cu scupolu ca aţea ţe faţim noi, România, să nu mata agiungă la Bruxelles distorsionat, să nu mata există diferenţe majore anamisa de realitate şi percepţie”. În plan economic, premierulu Tudose declarăă că România nu are să-şi depaşească limita de 3% di PIB a deficitului bugetar şi că Guvernul nu va introducă controversatulu impozit pe cifra de afaceri.
Până la finele a septămânăl’ei v’initoare, militari români participă la exerciţiul multinaţional SABER GUARDIAN 2017, care se desfăşoară simultan pe teritoriul a treie state aliate — România, Bulgaria şi Ungaria. L’ia parte circa 25 de m’il’e di cadre militare şi 2.000 de mihanii tehnice din peste 20 state. Sunt simulate deplasări rapide de tehnică de alumptă, de tancuri şi blindate, susţânute de forţe aeriane. Sunt, totunăoară, efectuate antrenamente de tradziri de alumptă, forţări de cursuri di apă, evacuare medicală şi tratamentu a răniţâlor. Gioi, preşedintile Klaus Iohannis fu la Mihail Kogălniceanu, în sud-estul a Româniil’ei, iu si desfăşoară unâ di etapile a exerciţiului SABER GUARDIAN 2017. Cu aestă araste, şefulu a statului menţionă că România are lansată ună solicitare principială cătră Statile Unite în legătură cu achiziţia a unor sisteme de rachete Patriot. Klaus Iohannis:
“Noi avem lansată ună solicitare principială cătră partea americană şi probabil aveţ aflată că si publică pe site-ul a Departamentului aestă notă, care urmeadză să hibă aprobată, după care, sigura, va acaţă negocierile şi, cându va avem un rezultat clar, va-l dăm a publicitatil’ei.”
Sistemulu de rachetă Patriot easte unulu de apărare avansat, de tip sol-aer, care poate să hibă folosit/ufelisit în cazulu a unui atac cu avioane sau cu rachete balistiţe şi de croazieră.
Rata de promovare a primâl’ei sesiune de anulu aţesta a bacalaureatului easte, în România, la 72,9%, în creaştire cu aproapea 5 procente faţă de 2016 – are anunţată, septămâna aţeasta, Ministerulu a Educaţil’ei. Recentu, în cadrul a unei dezbatire la care au participată reprezentanţâ a patronatilor şi a autorităţâlor fu subliniat faptul că înveţămintul profesional dual, care permite a absolvenţâlor să intră pe pâzarea lucrului în paralel cu continuarea a pregătiril’ei, easte factorulu numirulu unu care poate să susţână reindustrializarea a Româniil’ei. Ama, deshiinţarea înveţămintului profesional easte ună greşeală care lipseaşte să hibă reparată cât mai aghon’ea, di aform’ia că elipsea a personalului calificat frâneadză dezvoltarea. Ună leadze care reconfigureadză organizarea şi funcţionarea înveţămintului dual în România fu adoptată de Parlamentu. Agiumtă la promulgare, aţeasta fu pitricută nâpoi, ama, spre reexaminare di cătră preşedintele Klaus Iohannis. Uidisit a şefului a statului, în forma actuală, actul normativ genereadză efecte negative asupra a calitatil’ei a procesului educaţional. Decizia lui fu salutată de principalul partid de opoziţie, PNL, care feaţe apel la toate partidile parlamentare să reexamineadză actul normativ în reghim de urgenţă.
România si confruuntă cu aţea mai marea epidemie de rujeolă di-tru ultimil’i an’i. 31 de persoane muriră şi 7.500 lândzidzâră din septembrie, anulu trecut, cându si declanşă epidemia. Rata a imunizaril’ei scădzu multu di multu, în principal din cauza a refuzului a părinţâlor tra să-şi vaccineadză copiil’i. Gioi, în şedinţa Executivului, premierulu Mihai Tudose declarăă că 180 de m’il’e de copii, de cilimean’i sunt nevaccinaţ contra a rujeolâl’ei. El îl’i câftă a ministrului a Sănătatil’ei, Florian Bodog, să pregătească ună amplă campanie de informare:
“Septămâna v’initoare, ama ţel târdziu septămâna v’initoare, să stabiliţi împreună cu presa din România, cu tot ţe înseamnă mihanie de comunicare, un procedeu prin care să achicâsească toţ românil’i că lipseaşte să hibă vaccinaţ cilimean’il’i. Nu se poate aşa ţeva! Anţelegu că vaccinurile le avem, ama nu reuşim să agiundzim cu eale la destinatari.” Organizaţia Mondială a Sănătatil’ei calificăă dreptu ună traghedie inacceptabilă epidemia de rujeolă, soldată cu 35 di decese în Europa, din care majoritatea în România.
Pe litoralul românescu a Maril’ei Laie, chiro de trei dzâle şi trei nopţâ, si scrise un paramith pe care organizatoril’i o vor, u dorescu de succes mulţâ ani de aoa şi înclo: de vineri 7 alonar, până luni, 10 alonar, pe plaja de la Constanţa, circa 150 de m’il’e di persoane au cântată şi dansată pe ritmuri de muzică electronică la prima ediţie a festivalului NeverSea. Fu aţel mai marile desfăşurat, vâraoară, în România, la mare, ama şi uniculu festival european pe ună plajă. Miracladzâl’i a li distracţie cu mulţâ decibeli rezonară la unison cu aţei 150 de artişti internaţionali de top care au concertată pe şapte schene. Organizatoril’i a festivalului NeverSea sunt şi aţei a deja cunoscutului festival Untold, de la Cluj, din chentrul a Româniil’ei, care, agiumtu la a treia ediţie, va să si desfăşoară în perioada 3-6 agustu.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsire: Hristu Steriu