Eveniment Top

Roxana Vasile, 22.03.2017, 22:02

Comisia Europeană avertiză că România s-poate să înreghistreadză anulu aestua aţea ma marea creaştire a deficitului bugetar di-tru Uniunea Europeană – 3,6% din PIB, în ciudia faptului că, tru 2016, avu aţea mai marea creaştire economică. Şefa reprezentanţâl’ei a li Comisie Europeană la Bucureşti, Angela Cristea, dzâse, siptămâna aesta, cu ocazia lansaril’ei a raportului economic trâ România, că documentul consemnează ună serie di paradoxuri:

“Pi di unâ parte, constatăm scădearea urfâneaţâl’ei în România, ama creaştirea inegalităţâlor soţiale, şi easte, cred, aţea ma marea creaştire di-tru Uniunea Europeană a inegalităţâlor di venituri. Şi observăm că aţista nu easte un fenomen punctual, că ună tendinţă ninca di-tru 2012 şi easte, altă turlie, ună tendinţă care nu easte specifică maşi a Româniilei, că observăm aesta şi tru alte state membre di-tru UE şi considerăm că reflectă efectile globale a crizâl’ei, complicate cu efectile a globalizaril’ei”. România are nivol’e di politiţ economiţe sănătoase, care să consolideadză creaştirea economică di-tru ultimil’i an’i, în contextul în care actualul cadru fiscal-bugetar preziintă ună serie di riscuri – spun şi reprezentanţâl’i a Fondului Monetar Internaţional, în cadrul a unei adunare pi care u avu, gioi, cu preşedintile Klaus Iohannis. El’i subliniară că Bucureştiul lipseaşte să mută accentul di pi stimularea consumului pi susţânirea investiţiilor şi a producţil’ei. Easte nivol’e, tutunâoară, di creaştirea performanţilor tru absorbţia fondurilor europeane.

Misurile ţi prinde s-hibă loate urgent di autorităţâle române trâ deblocarea absorbţil’ei a fondurilor europeane constituiră tema adunaril’ei, la Bucureşti, dintră primulu ministru Sorin Grindeanu şi comisarulu european trâ Politică Reghională, Corina Creţu. Discuţiile avurâ loc după ţi aesta avertiză că si agiumse la giumitatea perioadâl’ei di accesare tru Exerciţiul financiar 2014-2020, iar nivelul di absorbţie easte zero. Ama, uidisit cu zboarâle a dnei Creţu, 2017 easte decisiv trâ România tru ţi mutreaşte absorbţia fondurilor. Hâbarea bună easte că, pi di altă parte, Exerciţiul financiar precedentu – 2007-2014 – si încl’ide cu ună rată a absorbţil’ei di piste 90%, di aţeale 19 miliarde di euro hiinda atrapte 17, pâradz care furâ investiţ în economia românească şi care si ved tru iţe localitate, tru iţe judeţ. Tru arada lui, premierulu Sorin Grindeanu si pronunţăă fermu trâ deblocarea anumitor domenii care să permită atradzirea di pâradz european’i, spunânda că aţiste fonduri europeane reprezintă motorulu a creaştiril’ei economică.

În România, fenomenulu infracţional si reduse considerabil trâ al ţinţilea an consecutiv, uidisit a cifrilor prezentate, m’iercuri, la bilanţul a Ministerului di Interne pi 2016. Mai precis, scădzură criminalitatea, cazurile di violenţă în familie, numirulu a prişcâvil’ilor şi a furturilor. Nu ma puţân importantu easte că anulu trecut fu al patrulea consecutiv în care numirulu a deceselor pri-tru accidente di circulaţie si menţânu sum 2.000. Apoia, ună realizare notabilă si înreghistră la bitisita mesului cirişar, cându fură capturate 2.663 di kilograme di cocaină. În paralel, uidisit a bilanţului pi 2016, Ministerulu di Interne avu ca prioritate prevenirea şi combatirea criminalitatil’ei economico-financiară şi a corupţil’ei. Aşi, fură destructurate piste 200 di grupări infracţionale organizate. Cu ma multe detalii, ministrulu di resortu Carmen Dan:

Acţiun’ile desfăşurate pi linia a preveniril’ei şi combateril’ei a evaziunil’ei fiscală, a corupţil’ei şi a contrabandâl’ei furâ axate pi misuri di recuperare a zim’iil’ei, fapt ţi contribui la creaştirea veniturilor la bugetulu di stat. Activităţâle derulate di structurile a Ministerului trâ combatirea a criminalitatilei economico-financiară avură drept rezultat constatarea a aproximativ 32.000 di infracţiuni, hiinda instituite misuri asiguratorii în valoare di aproape 4 miliarde di lei.” Activitatea Internilor – ninca spuse Carmen Dan – easte, ama, faptâ ma greauâ di problema deficitului di personal.

Guvernulu decise să pitreacă ună delegaţie în contextul a informaţiilor dispre existenţa unor cazuri di exploatare a cetăţean’ilor român’i aflaţ la lucru în ferme di-tru Sicilia. Ministrulu trâ românil’i di pritutţido, Andreea Păstârnac, avu discuţii la nivel di autorităţ locale şi di experţâ, pri-tru care România şi Italia conveniră asupra înhiinţaril’ei a unui chentru di ndrupâmintu şi asistenţă trâ persoanile susceptibile a traficului, cât şi trâ victimile a luştui, pricum şi operaţionalizarea unor unităţ mobile care să oferă asistenţă în teren, servicii di consiliare şi asistenţă medicală. Uidisit a unui reportaj publicat, dumânica trecută, di săptămânalul britanic The Observer, circa 7.500 di mul’eri, majoritatea române, bâneadză în condiţii di sclavil’e în ferme din sudulu a Italil’ei. Eale sunt victime a numiroase abuzuri, inclusiv fuvirsiri şi agresiuni sexuale, lucre care si fac într-ună impunitate aproape totală. (Roxana Vasile)

Armanipsire: Hristu Steriu