Eveniment Top – 28.05.2016
Premierlu român, Dacian Cioloş, la Washington
România Internațional, 08.06.2016, 19:53
Premierlu român, Dacian Cioloş, la Washington
Vițeprezidentul American, Joe Biden, lu-apruchie la Casa Albâ pi premierlu român Dacian Cioloş. Achicâsearea di turlii strategicâ şi lucurlu deadun mutrinda domenea icunumicâ furâ protili subiecti dit moaubetea lor, anamisa dii andredzearea a Summit-ului NATO di Varşovia, dit Alunar.
Ofițialu american aspusi disnău andruparea ali SUA tu ți mutreaști sicuritatea și afirearea tu spațiul euroatlantic. Tu moaubețli a lor, Cioloş câftă și el andruparea americanâ ti unâ brigadâ multinaţionalâ tu Românii sum cumândisearea NATO, ti împrustarea a sistemlui di apărari pi partea di Sud-Est ali Evropâ.
Joe Biden dzâsi că România fu și armâni un soț di mari simasii ali SUA şi că întrâ dauli vâsâlii ari un interes deadun di ufiliseari a potențialului di crișteari icunumicâ. Dacian Cioloş zburâ şi cu alţâ ofițiali di Washington, ama şi cu reprezentanţâ dit mediul di emburlâki american a curi lâ deadi curagiu s-yinâ s-adarâ investiții tu Românii. El s-andamusi şi cu membrii dit comunitatea româneascâ.
Năulu ministru român ti Sânâtati şi-aspusi protili lucri di adrari
Asiguripsearea a yitriilor cari nu custusescu multu şi suntu buni, efițienti, tu spitali şi n‘icșurarea a infecţiilor nosocomiale suntu protili lucre ti andridzeari a năului ministru român ti sânâtati, Vlad Voiculescu.
El dzâsi că mutreaști s-adarâ, cu pâradz europen‘i, trei spitali regionali tu câsâbadzl‘ii Iaşi, Cluj şi Craiova. Vlad Voiculescu zburâ di alâxeri tu contractili di management, di investiţii tu laboratoarili a spitalilor, ama şi di unâ crișteari a mecanismelor di control a Ministerlui di Sânâtati. Vlad Voiculescu caftâ s-aibâ, disnău, pistusinea a pacienţâlor tu sistemlu medical românescu.
Sindicatili dit Educații şi Executivlu duc ninti pâzâripserli mutrinda criștearea a amintatiților
Pâzâripserli dintrâ Guvernul român şi sindicatili dit Educaţii mutrinda amintatițli, s-duc ninti, dupu ți Executivlu avea dzâsâ, tora ayoniea, că poati s-li creascâ cu 10% ahurhinda cu meslu Augustu a anlu ți yini. Sindicalişțâl‘ii nu apruchiarâ pripunerli mutrinda pâradzl‘ii daț ti aestâ domeni, câ țe, tu minduita lor, suntu multu pțân‘i.
Ei hâbârisirâ că, cara la yinitoarea andamusi nu s-achicâsescu, pi 1 di Cireșar, va s-adarâ, București, un protestu. Ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pîslaru, dzâți că bâgarea tu practico a ordonanţâl‘ei mutrinda alâxerli di amintatiți tu Educații, di la 1 di Yinaru, anlu ți yini, caftâ un efortu di turlii finanțiarâ di 800 di milioani di lei. Cama di 6.000 di oamin‘I pot s-hârseascâ di pruviderli aluștui documentu.
România nu aproachi alâxearea a directivâl‘ei mutrinda lucrătorl‘ii pitricuț tu alti vâsâlii
România nu aproachi alâxearea directivâl‘ei mutrinda lucrâtorl‘ii detașaț, dzsi, Bruxelles, vițepremierlu şi ministurlu ti Icunumii și Comerțu, Costin Borc. El spusi că lucrâtorl‘ii roman‘i nu lipsescu discriminaţ. Comisia Europeanâ pripuni alâxearea a nivelui di amintatic la cari ari îndreptu un lucrător detaşat.
Nomlu di tora dzâți că lucrâtorl‘ii detaşaţ au îndreptul la un amintatic minim. 11 parlamenti ali vâsâliilor membri UE s-aspusirâ contra a alâxearâl‘ei aliștei dit soni directivâ. Tu aestâ catandisi, Comisia Europeanâ lipseaști s-și mutreascâ nica unâ oarâ pripunearea icâ s-u alasâ nanâparti.
