Eveniment Top – 16.04.2016

Năi nomuri ti român‘i

Bogdan Matei, 19.04.2016, 07:29

Moaubeț mutrinda alâxearea a nomurilor di sicuritati naționalâ româneascâ earau lipsiti: s-vidzu, di baia ori, tu ma multi catandisi, că nâscânti nomuri suntu vecl‘i icâ greu di bâgat tu practico. Ahurhindalui cu aestu lucru, prezidentul Klaus Iohannis avu, stâmâna aestâ, moaubeț cu suțatili parlamentari mutrinda aesti dit soni nomuri.

S-achicâsirâ că tuti nomurli ți mutrescu sicuritatea naţionalâ lipsescu alâxiti. Va s-hibâ dauâ stoguri, pacheti – Klaus Iohannis: Un prot stog easti adrat dit trei nomuri și easti tora tu proțedurâ avansatâ tu Guvernu. Easti zborlu di andridzearea a nomlui mutrinda alumta contra a terorismului,doilu nom easti ațel cari limpidzaști catandisea a cartelilor PrePay şi treilu easti ațel cari mutreaști sicuritatea di turlii informaticâ. Dit moaubețli cu partidili, vidzum că easti ca baia ghini s-câtâpâțim bitisearea aluștor nomuri nica dit aestâ sesiuni parlamentarâ. Doilu pachet ari nomuri di idyea simasii legi, ama cari nu suntu nica ahât avansati.

Caplu ali vâsâlii mai dzâsi că nomurli dit domenea ali sicuritati naţionalâ pot s-hibâ stabiliti mași cara suntu apruchiati di nai ma marea parti a politicien‘ilor şi di soțietatea țivilâ. Pi di altâ parti, diputaţl‘ii di Bucureşti apruchiarâ N‘iercuri, multu zburâtlu proiectu a nomlui mutrinda darea tu platâ. Actul fu alâxit di-ndauâ ori, dupu ți prezidentul Klaus Iohannis l-u pitricu a Parlamentului ta s-hibâ mutrit disnău.

Di pruviderli a nomlui s-hârsescu persoanili fizici cari luarâ un credit ipotecar nu ma mari di 250 di n‘ii di euro ti ancupârarea icâ adrarea a unâl‘ei casâ. Aței ți nu mai pot s-pâlteascâ, pot s-încl‘idâ creditlu prit darea a casâl‘ei la bancâ. Dupu ți fu apruchiat di Udălu a Diputaţilor, cari fu for di apofasi, nomlu fu pitricut ti anyrâpseari la caplu ali vâsâlii. Prezidentul Iohannis nu mai ari îndreptul s-caftâ altâ examinari. Actul poati s-hibâ contestat mași la Curtea Constituţionalâ.

Ministurlu a Lucurlui iasi di pi ipotisi — demisioneadzâ

Ministurlu român a Lucurlui, Ana Costea, şi-pitricu demisia, iara premierlu Dacian Cioloş u apruchie. Aestu lucru yini tu catandisea tu cari sindicatili şi-aspusirâ anvirinarea mutrinda un proiectu di ordonanţâ ti amintaticlu dit sectorlu bugetar, iara Ana Costea şi-trapsi nâpoi andruparea ti document.

Prezidentul a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, dzâsi: Aştiptam lucri buni dit poziţia di ministru a lucurlui. Vidzu, ama, că lișor-lișor, îi si luarâ dit mandat lucri di mari simasii, cum easti aestu proțes di anyrâpseari a unui proiectu di nom a amintaticlui tu sectorlu bugetar. Aflai că, di aproapea doi meși, borgea aliștei fu mutatâ la Secretariatlu General a Guvernului, iara pi di altâ parti, cându mini îi câftai a doamnâl‘ei ministru s-tragâ nâpoi proiectul, aestâ dit soni condiţionă aestu lucru di demisia a ei. Ti mini fu limpid că proiectul nu eara a ei. Zorlea lipsi ș-lu bagâ pi numa a ei. Pânâ tu soni, adră ghini că fudzi, putea s-adarâ lucre buni, ama nu fu alâsatâ.

Tu aestu chiro, pemierlu Dacian Cioloş hâbârisi că executivlu va s-ducâ ninti, stâmâna ți yini, moaubețli cu soțl‘ii soțiali andicra di amintatițli a bugetarilor, ta s-andreagâ lucârli ghini, fezabil, tu ți mutreaști partea bugetarâ și legalâ.

PNL şi alidzerli locali

Marian Munteanu easti, di stâmâna aestâ, năulu candidat a liberalilor la Primăria a câsâbălui Bucureşti, dupu inșearea dit alumta electoralâ al Ludovic Orban, a curi îi si aduți câbati t-un dosar di arușfeti. Unâ șcurtâ exiyiseari u deadi co-prezidentul PNL, Alina Gorghiu: Opţiunea easti domnul Marian Munteanu, reprezentantu a societatâl‘ei țivilâ, un om cari easti un simbol a an‘ilor 90, unlu dit liderl‘ii studențâlor dit ațel chiro şi un simbol a alumtâl‘ei anticomunistâ, un om cu cari minduiescu că PNL ari tutâ pistusinea s-amintâ Bucureşti.

Ma multi organizaţii di turlii țivicâ şi ti afirearea a îndrepturilor a omlui îi grirâ a cumândisearil‘ei PNL s-lu scoatâ pi Marian Munteanu dit cursa ti Primăria a Bucureștiului, a curi îi adusirâ câbati di simpatii și di orientari fascistâ. Ti București ș-mai hâbârisirâ candidaturli soțial-democrata Gabriela Firea, Nicuşor Dan di partea a Suțatâl‘ei Ascâpaț Bucureştiul! şi Ciprian Ciucu, independentu, andrupât di partidlu M10. Anyrâpserli electorali pot s-adarâ pânâ pi 26 di Apriiur. Alidzerli locali suntu andreapti ti 5 di Cireșar.

Artâ româneascâ la superlativ

Luni, Bucureşti, fu ahurhitâ, ofițial, unâ subscripţii naţionalâ ti ancupârarea a operâl‘ei a ghinicânâscutlui sculptor român Constantin Brâncuşi Arâhatea a loclui (Cuminţenia pământului). Ministurlu di Culturâ, Vlad Alexandrescu:”Noi dișcl‘isim conturili tu euro, dolari, ama și tu lei la Trezoreria Statului şi la nica şasi instituții bancari comerțiali cari vrurâ s-lucreadzâ cu noi fârâniți turlii di comisioani. Contuili sunt, deja, hâbârisiti pi site-lu a Ministerllui di Culturâ, ama și pi unâ frândzâ di Internet ayoriea – cuminteniapamantului.ro, implicatâ tu-ntreaga campanii di comunicari pi cari va u ahurhim tu chirolu ți s-aproachi.

Dit ațeali 11 milioani cât custuseaști sculptura, di la buget va s-hibâ scoasi 5, iara alanti di 6 milioani va s-hibâ adunati pânâ pi 30 di Yismârciun, di la roman‘i. Pi di altâ parti, ținți filmi furâ apruchiati la nai ma marli festival internaţional di gen — ațel de-al 69-lea di Cannes, dit 11-22 di Maiu.

Lungmetrajili Bacalaureat di Cristian Mungiu şi Sierra Nevada di Cristi Puiu va ”s-alumtâ” tu competiţia ofițială, iara “Cân‘ii” al Bogdan Mirică, tu secţiunea Un Certain Regard. Tu competiţia ofițialâ di scurmetraji easti și 4:15 P.M. Bitisearea a lumil‘ei, adrat di Cătalin Rotaru şi Gabi Virginia Sarga, iara la secţiunea Cinéfondation, România easti reprezentatâ di Tuti arâurli s-vearsâ tu amari, tu regia al Alexandru Badea.