Eveniment Top – 19.03.2016

Concluziili FMI dupu vizita tu Românii

Corina Cristea, 19.03.2016, 00:45

Experţâl‘ii dit Fondul Monetar Internaţional lâ dzâsirâ a autorităţlor di Bucureşti că easti ghini s-afireascâ di unâ crișteari multu mari a amintaticlui minim şi s-lasâ ma n-anaparti scâdearea taxilor şi impozitilor, aștiptatâ anlu yinitor.

La bitisearea aliștei misiuni di evaluari, di vigl‘eari tu Românii, caplu a delegaţil‘ei FMI, Reza Baqir, dzâsi că meatrili di n‘icșurari a taxilor bâgati tu practico prit năulu Cod Fiscal suntu di turlii pro-ciclicâ şi suntu un piricul ti putearea ali Românii s-reacționeadzâ tu vârâ yinitor chiro di problemi icunumiți.

Experţâl‘ii FMI minduiescu că, tu catandisea di tora, defițitlu bugetar va s-treacâ di 3% dit PIB anlu ți yini și lâ spuni a autorităilor români că easti ghini s-toarnâ la un nivel cama scâdzut a defițitlui pi chirolu a yinitorlor 3 an‘i.

FMI adusi aminti şi că s-poati s-hibâ un impactu a nomlui mutrinda darea tu platâ ti sectorlu finanțiar. Experţâl‘ii dzâc că easti di mari simasii că iți meatrâ di andrupari s-hibâ ghini ufilisitâ, icâ s-hârseascâ di ea mași aței cari au dealihea ananaghi di ea — s-nu hibâ asparti resursi ti andruparea aților celor luarâ crediti tu scupadz speculativi icâ ti aței cari nica pot s-pâlteascâ.

Apofasi mutrinda instrumentarea a dosarilor

DNA easti tora pi calea a ei di adaptari la năili nomuri apruchiati dupu apofasea ali CCR mutrinda interceptărli şi intrarea tu practico a ordonanţâl‘ei di guvernu cari mutreaști că tu instrumentarea a dosarilor poati s-hibâ ufilisitâ aparatura SRI, ama nu și lucrâtorl‘ii.

Procurorlu şef, Laura Codruţa Kovesi, exiyisi că, pânâ cându DNA nu va s-aibâ cât lipseaști, icâ vârâ 130 di poliţişțâ şi 10 milioani di euro ti modernizări, va s-hibâ țânutâ tu loc di chirolu lungu di andridzeari a dosarilor. Laura Codruţa Kovesi adusi aminti disnău că interceptărli dit dosarili DNA suntu totna anamisa di alti turlii, categorii di probi, ama armâni di vidzut turlia cum giudicâtorl‘ii va s-apândiseascâ tu cathi caz câftărli di partea a aților pitricuț tu giudicatâ, icâ turlii di câftari ți mutrescu anularea a nâscântor dosari di arușfeti.

Instituţiili ți au borgea s-afireascâ vâsâlia şi sicuritatea naţionalâ reacționarâ dupu ațea di tora ayoniea apofasi ali Curti Constituţionalâ ali Românii, ta s-dânâseascâ posibilitatea ca SRI s-adarâ interceptări tu dosarli ahurhiti di Direcţia Naţionalâ Antiarușfeti icâ şi di alti parcheti. tu Nâinti cu unâ stâmânâ, executivlu apruchie unâ ordonanţâ di urgenţâ cari da cali ca interceptărli tu furn‘ii di turlii penalâ s-hibâ adrati nica, ama nu și di Servițilu Român di Informaţii.

Numirlu a aților ți chirurâ la Colectiv agiumsi la 64

Nica un om ți tricu traghedia di la Colectiv, cu ținți meși ninti, ș-deadi suflitlu t-un spital di Bucureștiu și s-agiumsi la 64 di morțâ. Aestu dit soni easti un tinir di 21 di an‘i, studentu la Academia di Ştiinţi Icunumiți di Bucureşti şi, uidisit cu yeațârl‘ii, el muri dupu baia problemi cu chirearea a sândzâlui, dupu ți adră ma multi operații.

Tora, tu spitali ditru xeani mai suntu 10 oamin‘i ți s-aflarâ la Colectiv tu noaptea di 30 di Sumedru 2015, cându un foc ahurhi la un conțertu ali formații rock Goodbye to Gravity. Ti furn‘iea a nâscântor artifiții, s-apreasi materialu di pi stizmâ, iara foclu acâță ayoniea tut loclu.

Uidisit cu vițeprezidentul a Suțatîl‘ei Româneascâ ti Tehnica di Scuritate, Stelian Arion, tu Românii nu ari culturâ cât lipseaști tu domenea a sicuritatâl‘ei şi afirearea di dezastri, iara aței ți lipseaști s-vigl‘eadzâ tin‘isearea a nomurilor mai au multi di anvițari.

Nomlu contra a ancun‘iearâl‘ei intrâ tu practico tu Românii

Ahurhindalui cu 17 di Marțu, tu Românii canâ nu mai poati s-ancun‘eadzâ tu locuri publiți încl‘isi. Nomlu apruchiat nâinti cu aproapea doi meși, caftâ s-ascoatâ ancun‘ieara d la loclu di lucru icâ tu instituţiili publiți, tu amaxili di urdinari deadun, icâ la locurli iu s-agioacâ ficiurițl‘ii.

Tu idyul chiro, nu easti apruchiatâ țigara niți tu spitali, niți tu sculii di stat icâ privati. Niți tu duchen‘ì, expoziţii icâ pâzări tu loc incl‘is. Un ghid di bâgari tu practico a nomlui, tipusit pi site-lu a Guvernlui di Bucureşti, dzâți că alti locuri iu ancun‘iearea nu easti apuchiatâ suntu restaurantili, barurli, terasili încl‘isi icâ cluburli, maxus ațeali cu intrari restricţionatâ, cazinourile, unităţli cultural-artistiți și sportive, spaţiili încl‘isi dit autogări, gări şi aeroporturi.

Anaparti di nomlu contra a acnun‘iearâl‘ei suntu locurli ayoriea ti deţinuţ dit ahapsili di maximâ sicuritati şi locurili ayoriea andreapti dit zonili di urdinari dit aeroporturli internaţionali.

Vâsâlia româneascâ ancupârâ “Arâhatea a loclui (pământului)”, opera a sculptorlui Constantin Brâncuşi

Aței ți au “Arâhatea a loclui”, opera a sculptorlui Constantin Brâncuşi, apruchiarâ oferta di ancupârari di 11 milioani di euro, pripusâ di comisia di pâzâripseari a executivlui român.

Hâbarea vini di la ministurlu di culturâ, Vlad Alexandrescu, cari dzâsi că Guvernul va s-pâlteascâ 5 milioani di euro, iar ti alanțâ pâradz, ministerlu va s-ahurheascâ unâ subscripții publicâ naţionalâ.

Proprietarl‘ii spun, ama, că România poati ș-chearâ îndreptul di preempţiuni ti sculptura al Brâncuşi, cara pâradzl‘ii nu va s-hibâ pitricuț tuț diunâoarâ di Guvernu tu un chiro di 14 dzâli, cum easti anyrâpsit tu contractu.