Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top – 12.03.2016

România, crișteari di turlii icunumicâ și urfan‘i

Eveniment Top – 12.03.2016
Eveniment Top – 12.03.2016

, 14.03.2016, 14:05



România agiumsi, anamisa di Suedia, Cehia şi Slovacia, treia mari crișteari icunumicâ dit Uniunea Europeanâ tu aței dit soni trei meși a anlui ți tricu, dupu cum s-aspuni tu Ofițilu European ti Statisticâ, Eurostat. Analişțâl‘ii icunumiț dzâc că fenomenlu fu agiutat di consum — cu 15% ma mari tu 2015, ti ațea că amintatițli criscurâ și taxili scâdzurâ, maxus la TVA.



România easti, di an‘ì di dzâli, tu frâmtea a criștearâl‘ei icunumicâ la nivel european. Ama, tu idyul chiro, vâsâlia easti ș-tu un top a urfanâl‘ei și aestu lucru aspuni că turlia di crișteari nu easti bunâ ti popul – dzâți Comisia Europeanâ Caplu a Reprezentanţâl‘ei ali Comisii Europeanâ Bucureşti, Angela Filote, dzâsi: Aestu lucru a n‘iea în‘i dzâți că turlia di crișteari icunumicâ di tora dit Românii nu lucreadzâ ti popul, câ țe, vâsâlia creaști, ama cetăţeanlu armâni tut oarfân. Or, aestu nu easti un model di crișteari a curi noi sâ-i dăm curagiu — nu easti un model cari s-îi adarâ pi cetăţen‘i s-bâneadzâ ma ghini.



Comisia Europeanâ lâ dzâți a autorităţlor s-mutreascâ ghini trei domenii di mari simasii: ahurhearea disnău a investiţiilor, duțearea ninti a alâxerilor di turlii structuralâ şi apruchearea di politiț bugetari ghini cumândisiti.



Curtea Constituţionalâ şi SRI



Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii fu adunat, Viniri, tu andamusi extraordinară, ta s-veadâ urmărili a apofasilor ali Curti Constituţionalâ. Aestu dit soni apufusi că easti paranom ca Servițilu Român di Informaţii s-ascultâ moaubeț di pi tilifoni tu cazuri penali.


Prezidentul ali Curti Constituţionalâ, Augustin Zegrean, dzâsi că autorităţli afectati di apofsea CCR lipseaști mași s-andreagâ catandisea ca nițiunlu dit aței cari adrarâ fapti penali s-nu ascapâ nipidipsiț: “Ştiţ că tu Anglia nu pot s-hibâ ufilisiti moaubețli pi tilifoni ca probâ tu proțes? Canâ nu fu pânâ tora bâgat ahapsi mași pi timeilu a unâl‘ei înregistrări. Maca înregistrarea nu easti andrupâtâ di probi, canâ nu poati s-hibâ condamnat. Cum, tora, dupu apofasea CCR, anchetili tu n‘ii di dosari și maxus di arușfeti, pot s-hibâ tu piricul, parchetili dit Românii câftarâ criștearea a bugetilor cu dzăț di milioani di euro, ama și scutearea di pi lucru a suti di ofiţeri di poliţii giudițiarâ cari lucreadzâ tu aestâ domeni.



Și ministurlu di Giustiții, Raluca Prună, zburâ și hâbârisi că Executivlu afă unâ andridzeari, unâ soluții cari s-limpidzascâ sistemlu: Soluţia ti cari zburaști Guvernul easti ufilisearea a infrastructurâl‘ei, cari easti a SRI, ama cu eliminarea a tutulor intervenţiilor dit partea aluștor şi cu implicarea maxus a procurorlui şi ali Poliţii Giudițiarâ, icâ a aților organi cari sunt di câftari penalâ şi ti cari Curtea Constituţionalâ dzâsi că mași eali pot s-bagâ tu practico ahtări meatri di vigl‘eari.

Organizaţiili ti apărarea a îndrepturilor a omlui minduiescu că apofasea a giudicâtorilor constituţionali easti ghnivinitâ şi câ impactul mutrinda dosarili penali va s-hibâ mași di oarâ, temporar, iara problemili va s-andreagâ.



Premierlu Cioloş – Bruxelles şi Olanda



Dupu ți luă parti, Luni, la summit-lu UE-Turchia mutrinda catandisea a refugiaţlor, premierlu român, Dacian Cioloş, s-andamusi, tut Bruxelles, cu secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, a curi îi dzâsi că Bucureştilu ari nâdia ca Aliaţii s-creascâ putearea pi partea esticâ şi tu zona a Amarâl‘ei Lai. România va s-aibâ borgea s-creascâ lucurlu deadun cu vâsâliili dit regiuni membri NATO — Vâryâria şi Turchia.



Ma multu, premierlu Cioloş dzâsi că va ca Guvernul român s-da, di anlu ți yini, 2% dit Produslu Internu Brut ti apărari. Dupu Bruxelles, protlu-ministru dusi și Olanda, vâsâlii cari țâni prezidențil‘ia ali Uniuni Europeanâ. S-adună cu ofițiali, ama şi cu reprezentanţâ dit comunitățli di român‘i dit Vâsâliili Di-nghios. Soțietatea româneascâ poati s-și ia borgea, fârâ ta s-hibâ vigl‘eatâ di nafoarâ, ti alumta contra a arușfetâl‘ei și ti independența ali giustiții — dzâsi premierlu Cioloş, tu moaubețli a lui di Haga cu omologlu Mark Rutte. Aștiptatâ, prota, tu meslu Marțu, 2011, intrarea ali Românii tu spațiul di libirâ urdinari Schengen fu amânatâ ti furn‘iea că nu fu apruchiatâ di nâscânti vâsâlii membri, cum easti Olanda, cari minduia că sistemlu giudițiar nu easti ahât efițientu



Prezidentul ali Românii, tu Israel şi Palestina



Caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, s-dusi, stâmâna aestâ, Israel şi Palestina. Ierusalim, el îi dzâsi a omologlui a lui, Reuven Rivlin, că ti Românii easti di marii simasii ligâtura ayoriea cu Israelul, iara vizita lui aclo mutreaști s-tin‘iseascâ arada a aților 68 di an‘i di ligâturi diplomatiți și maxus s-zburascâ ti yinitorlu a lucurlui deadun.



Dauli vâsâlii s-aschicâsescu ghini pi temi mutrinda catandisea internaţională di tora, adâvgă el, spunândalui că ti asiguripsearea a sicuritatâl‘ei a Israelului, nu ari compromisuri. Gioi, câsâbălu Ramallah, la andamusea cu prezidentul ali Autoritati Palestinianâ, Mahmoud Abbas, Klaus Iohannis dzâsi că tu zonili aguditi di polim — icâ di baia niachicâseri, lipsescu soluții di turlii politicâ şi baia eforturi ta s-da nâdii a poplui.



Klaus Iohannis: Minduim că lucurlu di nai ma marea simasii ți lipseaști mutrit tora easti adrarea a unâl‘ei apunti ta s-creascâ pistusinea dintrâ părțâ Aștiptărli a poplui palestinian ta s-bâneadzâ arâhati tu vâsâlia lor, pot s-agiungâ dealihea mași prit soluţii cari s-hibâ apruchiati și asumati di dauli părţă. Și liderlu Palestinian s-aspusi ti aflarea a unâl‘ei soluții ti arâhati, icâ ti andriptati şi aver, şi dzâsi că nu aproachi zurbâlâkea și extremismul iți cari s-hibâ furn‘iea a lor.


Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company