Eveniment Top – 20.02.2016

Caplu ali Românii, Klaus Iohannis, dusi la unâ andamusi – summit Bruxelles.

Mihai Pelin, 19.02.2016, 11:49

Caplu ali vâsâlii româneascâ, Klaus Iohannis, luă parti la summit-lu di Bruxelles, iu sâ zburâ maxus ti problema mutrinda migraţia, urdinarea internaţionalâ, şi ampârţarea a refugiaţior întrâ vâsâlii membri.

Prezidentul a Consiliului, Donald Tusk, hâbârisi andridzearea a unâl’ei andamusi “ayoriea” cu Turchia tu ahurhita a meslui Marţu, dupu ţi adusi aminti di marea simasii a lucurlui deadun cu Ankara, ta s-ţânâ tu mân’I criza ali migraţii tu UE.

Zburâ şi prezidentul ali Comisii Europeanâ, Jean-Claude Juncker, cari dzâsi că lipseaşti dânâsit valu di migranţâ dit Turchia câtâ Gârţii, prit vigl’iearea cama angâtan a sinurilor icâ cumândisearea a catandisâl’ei aclo, la loclu iu s-adunâ refugiaţl’ii. Capii di vâsâlii şi di guvernu dit aţeali 28 di craturi dzâsirâ disnău deadn că “lucurlu lipseaşti adrat tu turlii evropeanâ”.

Dupu andamusea cu Consiliu, Klaus Iohannis s-adună cu premierlu polonez, Beata Szydlo, cu cari zburâ andicra di ligâtura a daulor vâsâlii şi ti sicuritatea dit Estul ali Evropă.

Premierlu român, Dacian Cioloş – vizitâ Bruxelles.

Intrarea ali Românii tu Spaţiul di libirâ Urdinari Schengen, migraţia, uniunea energeticâ şi îndrepturli a lucrâtorilor europen’i tu Marea Britanii furâ protili moaubeţ dit agenda a premierlui Dacian Cioloş, tu vizitâ, Luni şi Marţâ, Bruxelles. Ofiţialu român s-adună cu prezidentul ali Comisii Evropeanâ, Jean-Claude Juncker, cari dzâsi, dupu moaubeţ, că mecanismul di vigl’ieari a progreslor adrati di giustiţii, poati s-hibâ dânâsit tu chirolu a mandatlui a lui.

Dacian Cioloş îi dzâsi şi a prezidentului a Parlamentului Evropean, Martin Schulz, cari suntu protili lucri ti adrari tu chirolu a lui, dit cari adarâ parti andridzearea a alidzerilor locali şi parlamentari, ama şi baia proiecti di alâxeari naţionalâ.

Doil’ii ofiţiali mai zburârâ ş-ti catandisea dit Republica Moldova. Tu bitisita a vizitâl’ei, Cioloş zburâ multu ti intrarea ali Românii tu Schengen şi dzâsi că tu meslu Marţu va s-ducâ ti moaubeţ tu Olanda, vâsâlii cari dânâsi, di ma multi ori, prit vot , intrarea ali Românii şi ali Vâryârii.

Prezidentul ali Republicâ Moldova s-andamusi Bucureşti, cu omologlu a lui român, Klaus Iohannis.

Caplu ali Românii, Klaus Iohannis, adusi aminti, Bucureşti, t-unâ moaubeti cu omologlu a lui di Chişinău, Nicolae Timofti, apofasea ali Românii ta s-andrupascâ calea şi lucurlu evropean a Republicâl’ei Moldova viţinâ.

El dzâsi că ti aestu lucru easti ananghi di ma multi proiecti deadun di turlii icunumicâ intrâ dauli vâsâlii, cum easti gazoductul Iaşi — Ungheni. Tu ţi mutreaşti agiutorlu di turlii finanţiarâ câftat di Republica Moldova ali Romanii, Iohannis dzâsi aestu dit soni va s-hibâ bâgat tu practico cara guvernul di Chisinau va s-aproachi ma multi meatri di alâxeari, di reformâ.

Timofti haristusi a autorităţlor români ti tut agiutorlu dat a Chişinăului mutrinda lucurlui a lui di apruchiari di Evropa. Tu idyul chiro, el şi-aspusi nâdia că România va s-l’ia parti la împrustarea energeticâ a Moldovâl’ei, lucru ţi va s-agiutâ baia vâsâlia.

Alţâ doi parlamentari român’i suntu câftaţ di DNA.

Diputaţl’ii român’i nu apruchiarâ câftarea DNA di arestari a diputatlui PSD Mădălin Voicu, cari va s-hibâ, ama, câftat cum vigl’ieari di turlii giudiţiarâ. Pi di altâ parti, tu idyul dosar, ei apruchiarâ câftarea di arestari al Nicolai Păun, reprezentantu tu Parlamentu ali minoritati ghifteascâ. A doilor lâ si aduţi câbati di luari şi ufiliseari paranom a pâradzlor europen’I tu nâscânti proiecti ţi mutreau comunităţli di ghifţâ.

Uidisit cu procurorl’ii, tu chirolu 2010-2015, sum zborlu ca va s-agiutâ n’ii di ghifţâ s-şi aflâ loc di lucru, doil’ii diputaţ andreapsirâ un plan prit cari luari cama di 6 milioani di euro ti ei.

Ma mulţâ ficiuriţ dit Argeş (Sud) suntu internaţ t-un spital di Bucureşti cu sindrom hemolitic uremic.

Dupu aproapea dauâ stâmân’i di la protili cazuri di lândzidzari a ficiuriţlor dit Argeş (Sudlu ali Românii), niscânţâ di ei nica suntu internaţ t-un spital di Bucureşti, cu infecţii greali di turlii digestive. Bacteria, cari vâtâmă deja îndoi dit ei, nu easti cânâscutâ.

Ma mulţâ yeaţâri di la Ţentrlu Evropean ti Vigl’iearea a Bolilor suntu tu Românii ta s-îi agiutâ pi soţl’ii a lor român’i. Autorităţli dusirâ ma largu ancheta epidemiologicâ tu giudeţlu Argeş, iu suntu mutriti şi prăvdzâli dit locurli di iu vinirâ ficiurţl’ii.

România acaţâ disnău proţeslu di ancupârari a sculpturâl’ei “Frunimeaţa a loclui (Cuminţenia pământului)” di Constantin Brâncuşi.

Tora ayoniea, vâsâlia româneascâ hâbârisi că va s-acaţâ disnău proţeslu di ancupârari a sculpturâl’ei “Fuvireaţa a loclui”, adratâ di marli sculptor român Constantin Brâncuşi.

Pi 19 di Şcurtu s-umplurâ 140 di an’i di la amintarea al Constantin Brâncuşi, furn’ii cu cari s-andreapsirâ ma multi manifestări tu hoara di amintari a artistului, Hobiţa, tu câsâbălu Târgu Jiu, iu s-aflâ nâscânti dit nai ma cânâscutili sculpturi pi cari li adră, ama şi tu alţâ câsâbadz dit Românii.

Tut tora ayoniea, Ministerlu di Culturâ deadi hâbari că va s-ahurheascâ anyrâpsearea a ansamblului Brâncuşi di Târgu-Jiu pi lista a patrimoniului mondial UNESCO. Ansamblu adrat tu Românii easti golu lucru di artâ monumentalâ di ahtari dimensiuni al Constantin Brâncuşi, cari avea, cându lu ahurhi (1935 – 1936) pricunuşteari tu tutâ lumea.