Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Retrospectiva a evenimentilor interni – 2015

Evenimentul a anlui 2015, tru România, easti marea fucurina dit clublu bucureştean Colectiv, tu cari s-chirura bana cama di 60 di oamini. Tru noaptea di 30 di sumedru, suti di tiniri cari avea aleaptâ s-lia parti la un conţertu rock fura victimili a foclui ţi s-feati di itia a unui spectacol pirotehnic disvartit tru sinfunii ici uidisiti, pi fundalu ali calbalachi dit local. Solidaritatea spontană a oaminilor, cari s-ascumbusira tru una gaereti umanitarâ cum nu-s mai vidzu, fu baia impresionantă. S-apufusira trei dyali di jeali naţionala, iara loclu ali tragedie fu alaxitu tru una aziudima babageana tru aera libera, iu români di arada, ama şi personalităţ autohtone şi di tu xeani bagara carunţi di lilici şi apresira teri. Dupu una dyuua di a tragedie, s+feati si una urdinari pi geadei a taearilţeui: circa 10 nţilţi di persoane di tuti ilikiili, multe nviscuti tu lae, urdinara tru una isihie ma lahtaroasa andicra di una aurlai di dureare.

Retrospectiva a evenimentilor interni – 2015
Retrospectiva a evenimentilor interni – 2015

, 02.01.2016, 19:44




Una s-una bitisita jalea naţionala, di aproapea 3 ori ma mulţa români işira, diynau, pi geadeie tra şi spuna, aestă oară, nvirinarea andicra di arusfetea şi indiferenţa a autorităţilor, cari dusira, tru opinia a lor, la unu di nai ma greilţi fanicady dit Bucureşti tru decheniili dit soni. Explicândalui că va s+hiba una alathusi s-nu acata tru isapi niifharistusearea a oaminţilor, premierlu social-dimocrat Victor Ponta ş-deadi dimisia. După consultări cu reprezentanţalţii a partidilor parlamentari şi – tru premieră – ali societati tivila, preyidentul Klaus Iohannis deadi borgi tu 10 di brumar, al Dacian Cioloş, fost comisar european tra agricultură, s+adara un nou Guvern, ninregimentat politic, format dit miniştri performanţa, si cari s+nu hiba vara subei. Cabinetlu Cioloş lo votul di nvestitură a Parlamentului pi 17 di noiembrie.




Dupu aproapea un mes aminta şi un prim succes, Legislativlu adoptândalui cu una largă majoritate proiectele a bugetului di stat şi a asigurărilor sociale pi 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea şi investiţiile sunt lugursiti priorităţ. Si spuni vrearea, tru idzea scara, ti una creaştere economică cari să s-zilipseasca tru nivelul di bana a cafi unlui român. Iara, tru viziunea prezidentului Iohannis, anlu cari ahurheasti lipsesti s-hiba şi un a alaxearil’ei prit amintarea diznau a pistipsearilţei tru arada a românilor tru politică.




Cum znuiarea a ideilor, practitlor şi a oaminilor politit nu poati s-adara fără vatamarea ali arusfeti, justiţia dit România ş-dusi ma largu tru 2015 ofensiva, dândalui misura a langoarilţei ti matina di ani bunţi societatea. Politicieni em di dreapta, em di stânga a curi apanghiul a imunitatilţei la crea iluzia că vrea s+hiba ma ndyeana di nom ica potenţ emburi cari ş+si minduia că pot s+ancumpăra iti vor ica iti insu s-vidyura, tru 2015, ananghisit s+da explicaţii la sediul ali Direcţie Naţionala Anticorupţie. Tutunaoara, pi lista a condamnaţilor a instanţilor di giudicată eara angrapsiti multi nume greale di foşti miniştri, parlamentari, primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, giudicători, notari, poliţişti, generali di armată şi dit Interne, analţa funcţionari a statlui ica directori di companii şi regii di stat.




Tru plan externu, România s-aspusi anamisacu alanti vasalii dit Uniunea Europiană, cari s-alumta, tru 2015, cu nai cama marea dalga di arifugaţ di la bitisita a Doilui Polim Mondial. Pi di una parte, Bucureştiul apruke s-hibă nicukira pi teritoriul românesc ti cama di 4 n’il’i di arifugaţ viniţ dit Orientul di Mesi şi Africa di Nord. Pi di alta parti, cundil’e tra una ndridzeari ali situaţie la sursă, dimi tru vasiliili di origine a migranţalor. Concomitent, după fanicolu dit yinar, dit redacţia a săptămânalui satiric parizian Charlie Hebdo şi după atentatili, tut di Paris, dit brumar, revendicate di organizaţia teroristă Statul Islamic şi anamisa di vitimi eara si doi români, România andrupa apofasili adoptate di comunitatea internaţională tra s-prevină reeditarea a nascantor fanicadz di idyea turlie. Ti spuneari şi că, pi 1 di andreu, Bucureşti fu activat Comandamentul ali Divizie Multinaţionale di Sud-Est. Activarea aistei structura a NATO di comandă şi control s-adavga a atil’ei dit yismaciuni, tut di Bucureşti, a Unitatil’ei di Integrare a Forţilor NATO. Tutunaoara, pi 18 di andreu, fu declarată capabilitatea tehnică a scutlui american antirachetă di Deveselu, dit sudlu ali Românie, printipalele a l’ei componenti hiindalui bitisiti.




Nu putem s-bitisim retrospictiva a evenimentelor româneşti dit 2015 fără s-adutem aminti di Festivalul Internaţional di muzică clasică George Enescu cari, organizat unaoara la doi ani, adusi Bucureşti, tru perioada 30 di augustu-20 septembriu, 7 orchestri di top a lumil’ei, aproximativ 2.500 di artişti xen’i şi 500 români. Niti atel’i cu mirakea ti sportu nu fura arasi! Naţionala femininǎ di handbal ali Românie aminta brondzul la Campionatlu Mondial dit Danemarca. Tru Anglia, la Cupa Mondială di rugby, român’il’i featira spectacol: tru partida cu Canada, astara scorlu di la 0-15 la 17-15, apraftasindalui nai cama spectaculoasă revenire tru un meci dit tuta istoria a Cupal’ei. Agiucătorlu român di tenis Horia Tecău, şi partenerlu a lui, olandezlu Jean-Julien Rojer, agiumsira pi primlu loc tru ierarhia di dublu ATP, după ti amintara Wimbledon-ul şi Turneulu a Campionilor. Neise, după una hopa di 8 ani, România s-califica direct la Campionatlu European di Fotbal dit 2016, dit Franţa. Pi 10 di cirisar, tricolorl’ii va s-agioaca partida inaugurală contra a reprezentanţalor dit vasilia nicukira. Va s-hiba prima oară tru istorie cându România va s-discl’ida un turneu final.




Armanipsearea: Tascu Lala





Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company