Prima pagină » Actualitate » Eveniment Top » Evenimentili a anlui ți tricu

Evenimentili a anlui ți tricu

Tu-ndauâ zboarâ, anlu 2015 fu un chiro tu cari acţiun‘ili teroristi agudirâ multu, ahurhindalor cu protili dzâli a meslui Yinaru, cu atentatlu di Paris, contra a redacțil‘ei di pizuiari, Charlie Hebdo, lucru cari anvirină tutâ comunitatea internaţionalâ. Mutrit ca un atac ți nu-s mai vidzu contra a presâl‘ei şi ali democraţii, tu atentat s-vâtâmarâ 17 di oamin‘I, iara 20 furâ agudiț, nai ma mulțâl‘I di ei, membri tu redacţii. Tutâ andridzearea ti alertâ tu Paris agiumsi la nai ma analtul nivel, iara operaţiunea contrateroristâ ți ahurhi, dusi la vâtâmarea, di puterli di securitati, a aților trei jihadişțâ implicaţ. “Nu nâ-i fricâ — furâ zboarâli a maril‘ei priimnari contra a terorismului, andreaptâ, la înaduâ dzâli dupu, la cari vinirâ vârâ dauâ milioani di oamin‘i dit Paris, alțâ cama di dauâ milioani dit câsâbadz francezi şi suti di n‘ii dit tutâ Evropa.

Ași, Evropa s-mută ta ș-aspunâ disnău prințipiili și tin‘iili di time‘liu, di la îndreptlu la banâ la ațel di libirtati și democrații. Zboarâli di agiutor, di apruchiari di Franţa, ali Românii, ca di totna francofilâ, membrâ tu urdinarea francofonâ şi ligatâ di Franţa prit unâ suțatâ ayoriea, furâ spusi la priimnari di prezidentul aleptu tora ayoniea, Klaus Iohannis, ți fu aclo, anamisa di alțâ capi di vâsâlii şi di guvernu dit tutâ lumea.

Zburândalui ti evenimentili greali dit Paris, caplu a Servițilui Român di Informaţii, George Maior dzâțea, t-un interviu, că va s-mai hibâ ș-alti atentati teroristi tu Evropa. “Servițiili secreti evropean‘i suntu etimi ti un nău nivel di terorismu, ama nu ari sicuritati maximâ”, dzâțea Maior, lucru ți fu dealihea dupu dzați meși.

Tu noaptea di 13 câtâ 14 di Brumar, tut la Paris, 130 di oamin‘i chirurâ şi cama di 350 furâ agudiț t-un nău atentat. Atacurili furâ la sala di conțerti Bataclan, la masili di pi sucăchi a nâscântor baruri şi restauranti şi zona di ningâ Stade di France, dit Nordu a câsâbălui francez. Tu mași trei sâhăț, un adunari jihadistâ adră ca vâsâlia s-intrâ t-unâ nâu chiro, t-unâ nau erâ, tu țu mutreaști domenea a securitatâl‘ei, iara ciudia, șoclu ti furn‘ia a evenimentilor di Paris nica nu chiru di la nivel mondial.

Atentatili, iu furâ implicaţ şi tiniri musulmani amintaț şi anvițaț tu Franţa, fu apruchiati, pricânâscuti di Statlu Islamic – adunari teroristâ, cari, uidisit cu trezoreria ali SUA, tu mași îndoi an‘i, agiumsi nai ma avuta ahtari suțatâ dit isturii: adarâ contrabandâ cu lucri vecl‘i, trafic di carni yii şi caftâ suti di n‘ii icâ milioani di dolari ti libirarea a aților pi cari îi arâchescu. Au baia donaţii di partea a nâscântor oamin‘i cu puteari dit lumea arabâ şi s-dzâți că adunâ vârâ 40 di milioani di dolari pi mesu mași di pi pâzarea lai produsilor di turlii petrolierâ.

Viniti pi timel‘iu a nai ma marilui val migrator dit Europa di dupu Doilu Polim Mondial, atentatili influenţarâ purtata a cetăţen‘ilor, ama și a nâscântor decidenţâ evropen‘i, s-minduiaști că prit migranţâ urdinâ și terorișțâ ISIS. Unâoarâ cu criștearea a polimlui țivil dit Siria, iu adunarea jihadistâ Statlu Islamic acâță mări teritorii pi cari li adună t-un califat deadun cu ațeali pi cari li cumândiseaști tu Irak, valu di refugiaţ agiumsi ahât mari, canda-i exod. Vârâ million di oamin‘i ș-alâsarâ estan vâsâlii iu bânarâ di cându s-amintarâ, fudzindalor dit zonili di polim și urfan‘i și nai ma mulțâl‘i luarâ calea câtâ Ghermânii.

Furâ boț cari dzâsirâ că valu migrator câtâ vâsâliili împrustati, avuti, ali Evropâ avu curagiu ti furn‘ia a apofasil‘ei a nâscântor lideri evropen‘i ta s-lișureadzâ politica mutrinda apruchiarea a imigranţâlor extracomunitari — minduindalor că ași va s-andreagâ problema a defițitului di puteari di lucru tu vâsâliili pi cari li cumândisescu. Ași, inși tu migdani unâ catandisi cari dusi la ampârțarea întrâ guvernili vestu-evropeani şi nâscânti dit Estu, ama şi tu mesea a societăţlor dit vâsâlii a suțatâl‘ei comunitarâ.

Adus dinâinti argumentul a solidaritatâl‘ei” evropeanâ, pisti tuti giudicățli aspusi di niscânti vâsâlii UE, s-apufusi ca, tu yinitorl‘ii doi an‘i, vârâ 160 di n‘ii di migranţâ s-hibâ ampârțâț tu vâsâliili comunitari, prit un mecanismu a cotilor bâgati zorlea. Tu idyul chiro, s-apufusi adrarea a ași-dzâsilor țentri hotspot, tu Gârții şi Italii, iu migranţâl‘ii s-hibâ anyrâpsiț şi ampârțâț tu imigranţâ icunumiț – cari s-hibâ pitricuț nâpoi la ei tu vâsâlii – şi refugiaţ a curi câftari di apanghiu ari timel‘iu, ti furn‘ia a zonilor di polim di iu yin şi cari pot s-hibâ agiutaț și ampârțâț.

Pi di altâ parti, câ țe mutreaști s-dânâseascâ numirlu di refugiaţ tu Evropa, dupu baia pâzâripseri, tu bitisita a meslui Brumar, Uniunea Evropeanâ anyrâpsi cu Turchia unâ achicâseari prit cari aestâ dit soni tâcsi s-bagâ tu practico meatri ta s-dânâseascâ valu di migranţii ți treați pi teritoriul a ei. UE ș-luă borgea s-da a Ankarâl‘ei un agiutor icunumic — prota, di 3 miliardi di euro ti refugiaţl‘ii dit Turchii, maxus ti sirien‘i. UE apruchie, tu idyul chiro, să s-slâgheascâ proțeslu di intrari ali Turchii tu suțata comunitarâ şi pi ațel di dari a vizilor ti cetăţen‘ii turțâ. SUA şi Arusia şi-criscurâ operaţiun‘ili dit Siria, cari s-alumtâ di ma ghini di patru an‘i cu un polim țivil, iu chirurâ oamin‘i şi iu ISIS intrâ tu ma multu pi puteari.