Eveniment TOP 19.12.2015

Prezidentul Klaus Iohannis, un an di cumândiseari

Corina Cristea, 19.12.2015, 12:05

Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, adră, N‘iercuri, tu Parlamentu, un raportu a protlui an di lucru la cumândisearea ali vâsâlii. Tu minduita lui, anlu 2015 arătă că s-poati s-hibâ apruchiat un acordu largu pi baia subiecti di turlii publicâ, zburândalui ti bugetlu pi 2016 şi ti achicâsearea politicâ mutrinda criștearea a bugetlui ti apărari la 2% dit PIB pânâ tu anlu 2017.

Di unâ susto andrupari s-hârsi şi strategia naţionalâ di apărari tu cari furâ bâgati, ti prota oarâ, luyurii ți țân di educaţii şi sânâtati, di țânearea a identitatâl‘ei naţionalâ icâ di vigl‘iearea patrimoniului. Zburândalui la politica externâ, Klaus Iohannis dzâsi că, tu 2015, scupadzl‘ii ali Românii furâ împrustarea a suțatâl‘ei cu SUA și a achicâserilor di turlii strategicâ cu vâsâlii cum suntu Franţa, Polonia, Ghermânia, Spania, Marea Britanii şi Turchia, ama și criștearea a ligâturilor cu vâsâliili vițini, ca Ucraina, Sârbia şi Vâryâria.

Ligâtura ayoriea ți u ari cu Republica Moldova, magioritar românofonâ, fu și va s-armânâ di mari simasii ti politica externâ — dzâsi Klaus Iohannis.

Bugetlu ali Românii pi 2016 fu apruchiat

Legislativlu român apruchie, stâmâna aestâ, bugetlu di stat şi pi ațel al asiguripserilor soțiali pi anlu 2016. Zburândalui ti amintatițli bugetari aștiptati – cu 3,6 miliardi di lei (800 milioani euro) ma mari andicra di estan – premierlu Dacian Cioloş dzâsi, dinâintea a plenului andamusit al Parlamentlui, că Executivlu caftâ s-adarâ cama lișor proțeslu di adunari a pâradzlor, tin‘isindalui pi cetăţen‘i şi pi agenţâl‘ii icunumiț.

Tu ți mutreaști hârgili — criscuti cu aproapea 13 miliardi di lei (2,9 mld euro) – Guvernul va ta s-scadâ hârgiuiarea niminduitâ, prit adrarea cama eficientâ a achiziţiilor di turlii publicâ, prit alâxearea și n‘icșurarea a chirerilor a companiilor di stat şi prit criștearea a lucurlui efițientu ali administraţii publicâ. Adrarea a bugetlui ahurheaști di la un nivel maxim di defițit di 3% dit PIB, apruchiat di UE, şi unâ crișteari icunumicâ di 4,1%.

Yurtuseri di aduțeari aminti la 26 di an‘i di la revoluţia anticomunistâ

Tu Românii furâ, dzâlili aesti, yurtuseri di aduțeari aminti cu furn‘iea a 26 di ani di la amintarea ali revoluţii anticomunistâ, ama şi di aduțeari aminti a aților cama di unâ n‘ii di oamin‘i ți chirurâ tu Andreu 1989.

Ahurhitâ Timişoara di unâ meatrâ multu abuzivâ a autorităţlor locali, Revoluţia agiumsi ayoniea tu tutâ vâsâlia și s-apruchie di bitisitâ pi 22 di Andreu, cu vgarea di la puteari al Ceauşescu.

Cama di unâ n‘ii di oamin‘i murirâ şi vârâ 3.400 furâ agudiț întrâ 16 şi 25 di Andreu 1989. România fu goala vâsâlii dit Bloclu Estic iu alâxearea a regimlui s-adră cu zurbâlâchi şi iu prezidentul și mul‘iarea a lui furâ vâtâmaț, dupu unâ giudicatâ dip șcurtâ.

Aurlări pi sucachi a transportatorilor şi oierilor, Bucureşti

N‘ii di transportatori român‘i ș-aurlarâ anvirinarea, Gioi, Bucureşti, tu ți mutreaști criștearea a pâhălui la asiguripserli auto. Alti anvirinări a transportatorilor s-ligati di țânearea tu practico a supraacizâl‘ei la carburanţu şi dupu 1 di Yinaru 2016 şi di borgea a operatorilor di transportu ta s-pâlteascâ îndrepturli di autor ti staţiili radio di pi amaxi, sumili hiindalor multu mări ti aestu lucru.

Anvirinaț di năili alâxeri a Nomlui mutrinda vânâtoarea şi protecția a Fondului cinegetic, şi n‘ii di criscători di prâvdzâ vinirâ dinâintea a Parlamentlui di Bucureşti. Mult-zburâtlu nom mutreaști limitarea a numirlui di cân‘i di la cutar.

Ma multu, ti administrarea a faunâl‘ei cinegeticâ, nomlu nu mai aproachi pâștearea ahurhindalui cu meslu Andreu pânâ tu Apriiur, lucru cari, dzâc oamin‘ii, va s-ducâ la mări ghideri. Picurarl‘ii suntu anvirinaț și aurlâ că ei nu pot s-veagl‘i suti di oi mași cu doi-trei cân‘i, iara vânătorl‘ii aurlâ și ei, ma ti ațea că prâvdzâlii di vegl‘iu a oierilor, cân‘ii, vatâmâ l‘iepurli și zârcardili.

Nomlu contra a ancun‘iatlui tricu di Udălu a Diputaţilor, for di apofasi tu aestu caz

Udălu a Diputațlor apruchie nomlu cari nu mai alasâ ancun‘iatlu tu locurli publiți încl‘isi, proiectu ți avea tricutâ di Senat nica dit 2011. Documentul un mai da ici cali a ancun‘iatlu tu niți un loc public încl‘is, niți tu locurli incl‘isi di la loclu di lucru, tu unităţli sanitari şi di educații, tu amaxili di urdinari deadun a oamin‘ilor, ama niți la locurli di gioacâ a ficiurițlor, incl‘isi icâ dișcl‘isi.

Chiola a patron‘ilor dit Românii lâ-i fricâ că va ș-chiarâ clienţâl‘ii, experienţa dit alanti vâsâlii cu nomuri idyea, arată că oamin‘ii nica mai ies tu cluburi și baruri.. Ma multu, absenţa a fumlui tu localuri va s-da cali și la bâgarea di senzori ti fum ca meatrâ contra a foclui. Nai ma năili dati ali INS aratâ că unlu dit ținți român‘i ancun‘i cathi dzuâ.

Premierlu Dacian Cioloş, la Consililu European di Bruxelles

Criza mutrinda imigraţia, sicuritatea a sinurilor externi a Uniunâl‘ei Europeanâ, alumta cu terorismul, ama și pripunerli britaniți di alâxeari ali Uniuni furâ protili moaubeț la summit-lu european, di Gioi şi Viniri, di Bruxelles, la cari România fu reprezentatâ di premierlu Dacian Cioloş. Bucureştiul andrupaști bâgarea tu practico a meatrilor ți mutrescu sicuritatea a sinurilor externi ali UE, ti sicuritatea internâ, armânândalui pi cicioari, tu idyul chiro, prințiplu a urdinarâl‘ei libirâ tu spațiul comunitar.