Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment TOP – 12.12.2015

David Cameron, vinit Bucureşti

Eveniment TOP – 12.12.2015
Eveniment TOP – 12.12.2015

, 11.12.2015, 13:56

David Cameron, vinit Bucureşti



Bucureştiul şi Londra au ligâturi di mari simasii, iara părţâli caftâ criştearea a parteneriatlui, dzâsi prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, dupu moaubetea ţi u avu cu premierlu britanic, David Cameron.



Caplu ali vâsâlii alâvdă domenea militarâ şi di sicuritati a lucurlui deadun cari ari un rol mari, tu unâ catandisi baia complexâ, mânatâ di provocări. Partea icunumicâ a ligâturl’ei România-Marea Britanii fu, şi ea, zburâtâ, tu sinfuniili tu cari, dzâsi prezidentul Iohannis, alâxerli di turlii comerţialâ agiumsirâ, anlu ţi tricu, la nai ma analtul nivel.



Cându-i vini oara ta s-zburascâ, şi premierlu Cameron dzâsi că român’ii agiutâ multu împrustarea ali Marea Britanii, tu zoni di mari simasii, cum suntu finanţili, ştiinţa icâ medicina, ama adusi tu moaubeti şi aţea ţi easti numânâsitâ presiunea pi cari libira urdinari u bagâ pi serviţiili publiţi dit Regat. Ama, spusi premierlu Dacian Cioloş, la andamusea cu omologlu a lui, numirlu mari di român’I cari lucreadzâ tu Marea Britanii ş-pâltescu tuti taxili.




Bugetlu di stat şi aţel a asiguripserilor soţiali



Ti nai ma năulu Cabinet di tehnocraţ di Bucureşti, aflat sum cumândisearea al Dacian Ciolos, bugetlu di stat şi aţel al asiguripserilor soţiali ti anlu 2016, easti protlu mari lucru ti andridzeari. Cu tuti că partidili parlamentari s-aspusirâ hârsiti, la general, proiectul a bugetlui di stat vini cu baia anvirinări ti reprezentanţâl’ii a soţietatâl’ei ţivilâ, cari adusirâ câbati că furâ antribaţ multu amânat, chiola şi instituţii, cum easti Consililu Fiscal, cari zburaşti ti nitin’isearea a nomurilor di turlii fiscalâ.



Sigura easti că, tu turlia pripusâ di Guvernlu Cioloş, Educaţia şi Sânâtatea — totna, ca domenii di timel’iu, ama canâoarâ finanţati cum lipseaşti — va s-l’ia ma mulţâ pâradz.


Hârsiti cama multu di naua ampârţari bugetarâ, suntu şi ministerili dit zona a securitatâl’ei naţionalâ — Internili şi Afirearea-, anamisa di Ministerlu a Fondurilor Europeani.



Di alantâ parti, opusâ, cu ma pţân’i pâradz luaţ, easti Ministerlu a Lucurlui. Construcţia bugetarâ s-întimil’ieadzâ pi un defiţit maxim di 3% dit PIB, limita maximâ apruchiatâ di UE, şi pi unâ crişteari icunumicâ di 4,1%. Proiectili a aţilor dauâ bugeti agiumsi tu Parlamentu, cari, uidisit cu calendarlu stabilit, lipseaşti sâ ş-aspunâ minduita stâmâna ţi yini.




CSAT, apofasi di mari simasii



Aproapea 1.200 di militari şi cama di 1.500 di jandarmi român’i va s-l’ia parti, anlu ţi yini, la misiun’i ali NATO, UE, OSCI şi ONU. Apofasea fu luatâ la andamusea a Consiliului Suprem ti Apărari ali Vâsâlii (CSAT), dizvârtitâ sum cumândisearea a prezidentului Klaus Iohannis, şi la cari luarâ parti, ti prota oarâ, minişţrâ dit năulu Executiv.



Cu aestâ furn’ii, furâ apruchiati Ghidlu di Strategii Naţionalâ ti Apărari ali Vâsâlii ti chirolu 2015–2019 şi Strategia di Informaţii ali SRI, ti idyul chiro. Pi di altâ parti, uidisit cu Administraţia Prezidenţialâ, membrii CSAT vidzurâ că instituţiili responsabili româneşţâ bâgarâ tu practico sancţiun’i achicâsiti pi plan internaţional, tu chirolu Sumedru 2014 — Yismârciun 2015.




Alumta contra a aruşfetâl’ei s-duţi ninti



Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti (DNA) aratâ, disnău, că easti dealihea, tu aeşţâ dit soni an’i, instituţia dit întreaga administraţii cu nai ma marea crişteari tu ţi mutreaşti pistusinea. Stâmâna aestâ, DNA dişcl’isi un nău dosar cu retrocedari paranom — unâ infracţiuni comună, cu pâradz mulţâ ti tuţ aţei implicaţ, di iu yini şi zborlu “Mafia a retrocedărilor” dit Românii.



Suntu baia implicati, prit alti persoani, şi dauâ personaji cânâscuti: jurnalistul Dan Andronic, director la unâ ghinicânâscutâ publicaţii post-comunistâ, “Evenimentul a Dzâl’ei”, şi mult-zburâtlu embur Remus Truică, ma ninti cap, tu ahurhita a an’ilor 2000, tu cancelaria a premierlui Adrian Nastase, şi ei pitricut tu hapsi cu executari ti aruşfeti. Procurorl’ii lâ aduc câbati a aţilor arestaţ di ma multi fapti di aruşfeti şi di adrarea a unui grup infracţional, t-un lucru cu averi revendicati paranom. Chirerli di pâradz, tu aestu dosar, trec di 136 di milioani di euro.



Tu un altu dosar al DNA, Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii apufusi, tut stâmâna aestâ, ca deputaţl’ii liberali Ioan Oltean, un veteran a politicâl’ei post-comunistâ, şi Cătălin Teodorescu, anamisa di aţea di ma ninti şefâ di la Autoritatea Naţionalâ ti Restituirea a Proprietăţlor (ANRP) s-hibâ câftat sum control giudiţiar. Ei suntu câftaţ t-un dosar cu despăgubiri paranom di cama di 20 di milioani di euro, dati a unui embur di ANRP.




Scâdeari di turlii demograficâ



Tu anlu 2014, poplu ali Românii scâdzu sum 20 di milioani – un nivel idyea cu aţel dit chirolu a an’ilor ‘60. Uidisit cu Institututlu Naţional di Statisticâ (INS), tu anlu ţi tricu, poplu ali Românii s-n’icşurâ cu 80 di n’ii di oamin’i, a curi lâ si adavgâli aţei 40 di n’ii di cetăţen’i cari fudzirâ dit vâsâlii.



Un numir ahât mari di persoani easti isa cu dispariţia a doi mări câsâbadz cama n’iţ tu cathi an. Prezidentul INS, Tudorel Andrei, dzâţi că, pânâ tu 2013, numirlu a român’ilor scâdzu maxus ti furn’iea a migraţil’ei, şi că, tu aesţâ dit soni doi an’i, prota problemâ fu criştearea sporlui natural negativ.



Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment Top Sunday, 03 November 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024 Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company