Eveniment Top 21.11.2015

Protili lucri ti adrari di năulu Guvernu di Bucureşti

Roxana Vasile, 20.11.2015, 12:25

Protili lucri ti adrari di năulu Guvernu di Bucureşti

Năulu Guvernu di Bucureşti, cumândisit di Dacian Cioloş, şi-ahurhi lucurlu, dupu ţi fu apruchiat cu unâ mari magioritati tu Parlamentu. Pi chiro şcurtu şi di mesi, Executivlu va s-adarâ bugetlu pi anlu 2016 şi va s-andreagâ alidzerli parlamentari, ama şi pi aţeali locali di anlu ţi yini.

Dapoaia, s-caftâ un plan di investiţii pi 10 an’i, unâ strategii naţionalâ di împrustari, alâxeri tu sistemili di anviţari şi di sânâtati. S-mutreaşti, tu idyul chiro, criştearea şi împrustarea a loclui ali Românii tu Uniunea Europeanâ şi tu NATO, împrustarea a achicâsearâl’ei di turlii strategicâ cu SUA, ama şi andruparea mutrinda integrarea europeanâ a Republicâl’ei Moldova.

Aştiptărli a român’ilor di la năulu Guvernu Cioloş, adrat di tehnocraţi cu baia experienţâ, baia lucru tu sectorlu privat icâ tu instituţii europeani, suntu multu mări. Li dzâsi, pi şcurtu, prezidentul Klaus Iohannis: Puteţ tora s-aspuneţ cum poati s-hibâ ghini cumândisitâ România, t-un an ici lişor, complicat şi cu aştiptări multu mări di partea a soţietatâl’ei, dit partea a poplui. Lipseaşti sâ ştiţ că aştiptărli yin, ama,, şi di partea a politicienilor. Am nâdia că tutâ lumea caftâ ca lucurlu s-imnâ ghini, ş-ti aţea easti ananghi di un Guvernu efiţientu.

PSD, la sâhatea a bilanţului

Un guvernu yini, alti fug! Iara ti aţeali cumândisiti un dupu alantu, un chiro di aproapea 4 an’i, di soţial-democratlu Victor Ponta, luni vini oara a bilanţului. Fu adrat di Liviu Dragnea, liderlu PSD, prota formaţiuni a aţilui di ma ninti arcu guvernamental.

Cabinetili Ponta – dzâsi Dragnea — luarâ, tu anlu 2012, unâ icunumii cari ahurhea s-treacâ di an’ii di crizâ şi amintarâ s-agiutâ criştearea icunumicâ pânâ la 3,8%, unâ dit nai ma mărli dit Uniunea Evropeanâ. Tora, defiţitlu bugetar easti di 1,5% dit Produslu Internu Brut, andicra di 5,4% cât eara tu 2011.

Liviu Dragnea zburâ ş-alti amintări: România s-ampârmutâ cama pţân tru xeani şi pi pâzarea internâ, câ ţe icunumia imnă ghini. PIB-lu criscu di la 133 di miliardi di euro la 158 di miliardi di euro tu anlu 2015. Aşi, Guvernul Ponta amintă s-aibâ pâradz ta s-adarâ dauâ lucri di timel’iu: s-creascâ putearea di ancupârari a nai ma multor român’i, prit crşltearea a amintatiţlor şi scâdearea a taxilor, şi s-da curagiu a mediului di emburlâki prit meatri susto anyrâpsiti tu Codlu Fiscal.

Sunt ş-mulţâ cari-i aduc câbati, ama, al Victor Ponta, prit alti lucri, ş-ti unâ ligâturâ totna pi ancâceari, cu aţel di ma ninti prezidentu, Traian Băsescu, ama ş-ti niscânti fapti di aruşfeti şi ti chirearea, tu anlu 2014, a alumtâl’ei ti prezidenţil’ia ali vâsâlii.

Vot prit corespondenţâ ti român’ii dit diaspora

Dupu ţi Curtea Constituţionalâ ali Românii apufusi, deadun cu tut membrii, că nomlu a votlui prit corespondenţâ easti uidisit cu Nomlu di Timel’iu ali vâsâlii, prezidentul Klaus Iohannis u apruchie Gioi. Documentlu mutreaşti ca aligâtorlu cu casa icâ reşedinţa tru xeani, cari va ş-aspunâ votlu prit corespondenţâ, lipseaşti sâ s-anyrâpseascâ tu Registrul Electoral pi timeilu a unâl’ei câftari pitricutâ personal icâ prit poştâ câtâ misiunea diplomaticâ icâ ofiţilu consular dit vâsâlia iu bâneadzâ.

Anyrâpsearea nu poati s-hibâ adratâ, ama, şi online. Alternativa datâ di votlu prit corespondenţâ ari ca prot scupo andridzearea a problemilor ţi adrarâ ca, tu Brumar 2014, la prezidenţiali, n’ii di român’i s-nu poatâ ş-aspunâ votlu. Prota, nomlu va s-hibâ bâgat tu practico la alidzerli parlamentari di anlu ţi yini. Cara va s-hibâ bun, efiţientu, el poati s-hibâ ufilisit şi la prezidenţiali şi europarlamentari.

România şi alumta contra a terorismului

Terorismul imnâ maşi cara amintâ s-seaminâ fricâ – dzâsi prezidentul Klaus Iohannis, dupu sândzâroasili atentati di stâmâna ţi tricu, di la Paris, iu chirurâ şi doi român’i. Klaus Iohannis: Maca frica agiundzi tu chialea soţialâ a vâsâliilor a noasti, atumţea terorişţâl’ii ş-amintâ scupolu, şi nu putem s-alâsăm ca ahtari lucru s-nâ agudeascâ. Nu putem s-alâsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismlu s-agiungâ relevanti tu lumea a noastâ. Nu putem s-alâsăm aestâ fricâ s-ducâ la stigmatizarea a nâscântor suţati religioasi cari nu au niţi vinâ tu aestâ catandisi.

Soaţâ cu Franţa tu NATO şi partenerâ tu Uniunea Evropeană, francofonâ şi francofilâ, România apruchie meatrili a comunitatâl’ei internaţionalâ ti afirearea di alti zurbâlâki, ca aţea di Paris.

Uidisit cu prezidentul Iohannis, dit tin’ii ti minorităţli etniţi şi religioasi, poplu musulman dit România nu va s-hibâ cârtit di meatrili ţi va s-hibâ bâgati tu practico. Magioritatea etnicâ di tătari şi turţâ, adunaţ nai ma multu tu Sud-Estul ali Românii, aţei aproapea 70 di n’ii di musulman’i dit Românii suntu, bunâoarâ, un model di integrari şi loialitati andrica di vâsâlia românâ.

Bilanţul di la Colectiv”, tut ma laiu

La trei stâmân’i di la foclu dit clublu bucureştean Colectiv”, numirlu a morţâlor nica mai creaşti şi s-aproachi di 60. Dit aţei ma mulţâ di 40 di agudiţ nica internaţ tu spitali di Bucureşti, cama di 10 sunt tu catandisi criticâ şi gravâ. 30 suntu la unităţ medicali ditru xeani.

Traghedia ahurhi la un conţertu rock la cari vinirâ suti di oamin’i. Foclu cari s-dizvârti dupu un show pirotehnic îi arsi pi mulţâ, ama numirlu a morţâlor easti mari ti furn’iea a substanţilor multu arali, toxiţi, cari s-asprândirâ aclo.