Eveniment Top 14.11.2015
Catandisea a oamin’ilor agudiţ tu traghedia dit Colectiv
România Internațional, 13.11.2015, 12:17
Catandisea a oamin’ilor agudiţ tu traghedia dit Colectiv
La dauâ stâmân’i dupu traghedia dit clublu Colectiv, numirlu a aţilor ţi chirurâ criscu di dauâ ori. Dzăţ di oamin’i suntu nica internaţ tu spitali, catandisea lor hiinda criticâ şi gravâ, ama numirlu a lor scâdzu baia tu aesti dit soni dzâli.
Adunaţ, aproapea 40 di oamin’i furâ pitricuţ la spitali dit Europa şi Israel, iara hărgili ti urdinari şi tratamentu va li aibâ angâtan autorităţli români. Tu idyul chiro, Guvernul criscu bugetlu ti spitalili dit Bucureşti iu agiumsirâ tinirl’ii dit Colectiv. Ş-aţei lândziţ, ama şi fumeili a lor au şi agiutor di turlii psihologicâ.
Yeaţârl’ii spun că nica nu tricu greulu şi că mai pot s-hibâ niscânti complicaţii tu ţi-i mutreaşti pi aţei internaţ la terapii intensivâ, arşi multu, câ ţe marli piricul di infecţii nu treaţi ahât chiro cât arana nu-s vindicâ.
Moaubeţ şi consultări a premierlui numânâsit ali Românii, cu partidili parlamentari
Premierlu ali Românii, aleptu ti ipotisi tora ayoniea, a ninti comisar european ti agriculturâ, Dacian Cioloş, zburâ cu liderl’ii a tutulor partidilor şi suţatilor politiţ reprezentati tu Legislativ, ta s-veadâ ţi turlii di andrupari parlamentarâ poati s-aibâ guvernul a lui, la votlu di învestiturâ, ama şi dapoaia.
Cioloş dzâsi că nu caftâ s-alâxeascâ multu structura a Executivlui şi ştii că, hiindalui zborlu ti un cabinet di tehnocraţ, dinclo di votlu di învestiturâ, magiorităţli va s-adarâ tu Parlamentu şi va s-hibâ pâzâripsiti ayoriea ti cathi proiectu mari.
PNL, UNPR, Mişcarea Popularâ, Partidlu Soţial Românescu şi minorităţli naţionali dzâsirâ că va ş-aspunâ votlu ti cabinetlu Cioloş. Şi prezidentul a Partidlui Naţional Democrat dzâsi că minduiaşti s-andrupascâ şi el aestu guvernu. PSD, ALDE şi UDMR aşteaptă, pi di altâ parti, lista a năului cabinet, programlu di guvernari şi turlia prit cari minişţrâii pripuşi va s-yinâ la audierili dit Parlamentu.
Crişteri di amintatiţi ti lucrâtorl’ii dit sectorlu public dit Românii
Amintatiţli a bugetarilor dit Românii pot s-creascâ, di la 1 di Andreu, cu 10%, cara caplu ali vâsâlii va s-aproachi proiectul di nom anyrâpsit cu unâ mari magioritati di Udălu a Deputaţlor, for di apofasi tu aestâ catandisi.
Pripunearea vinitâ di la un diputat soţial-democrat, fu apruchiatâ di aproapea tuţ parlamentarl’ii, şi di aţei dit Partidlu National Liberal, cari, prota, giudicarâ proiectul.
Diputaţl’ii spun că aşi lipseaşti, ca tuţ lucrâtorl’ii di la stat s-aibâ amintatiţli criscuti, nu maşi aţei dit educaţii şi sânâtati. Yeaţârl’ii şi asistentili iau cu 25% ma multu, dupu ţi, nâinti, şi amintatiţli a dascălilor criscurâ tut ahât. Aestu nom lipsea s-hibâ apruchiat tu proţedurâ di urgenţâ câ ţe 2016 easti an electoral şi Nomlu a borgil’ei fiscalâ nu aproachi canâ crişteari di amintatic t-un ahtari an.
Prezidentul PSD, Liviu Dragnea, spusi că apofasea mutrinda criştearea a amintatiţlor a bugetarilor cu 10%, ti cari dzâsi că fu apruchiatâ cu mari harauâ” tu Parlamentu, easti unâ pişkesi susto” ti năulu guvernu.
Pi di altâ parti, Agenţia di Evaluari Fitch minduiaşti că România armâni stabilâ dupu intrarea pi ipotisi a unui nău premier, ama pricunoaşti că prota problemâ a ratingului di vâsâlii, BB minus, easti lişurarea fiscală. Ti 2015, agenţia estimeadzâ, ama, unâ crişteari a Produsului Internu Brut di 3,3%, unâ inflaţii scâdzutâ, baia rezervi valutari şi un sector bancar pi cicioari.
Prezidentul ali Românii dusi tu Malta la dauâ andamusi pi temi di migraţii.
Caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis dusi, N’iercuri şi Gioi, tu capitala a Maltâl’ei, Valetta, la Summit-lu UE – Africa mutrinda şi la unâ andamusi informalâ a Consiliului European. Iohannis zburâ ş-ti aţea că lipseaşti unâ achicâseari susto întrâ UE – Africa, iu vâsâliili membri ali Uniuni şi vâsâliili africani s-lucreadzâ deadun ta s-aflâ soluţii tu ţi mutreaşti migraţia paranom. El hâbârisi că România va s-da cu 100 di n’ii di euro ma multu la Fondul Fiduciar ti dânâsearea ali migraţii dit Africa, documentul constitutiv hiindalui anyrâpsit la aestu summit. Prit Fondu va s-hibâ daţ, ti aestu lucru, 1,8 miliardi di euro, finanţati ma multu dit bugetlu UE, la cari va s-adavgâ şi agiutorlu di la vâsâliili membri ali Uniuni.
La Consililu European, caplu ali vâslii, zburâ ti anaghia a nâscântor eforturi şi a unui bun lucru deadun întrâ statili membri mutrinda unâ vigl’ieari cama bunâ la sinurli externi ali UE. Aestâ andamusi fu ş-ti evaluarea a nivelului di implementari a meatrilor apufusiti nivel european tu domenea ali migraţii, maxus tu ţi mutreaşti lucrul cu vâsâliili terţi, cum easti Turchia.
Mutrinda cooperarea cu Ankara, s-adusi aminti că, ti bâgarea tu practico a Planlui di Acţiuni tu domenea ali migraţii tu UE, Turcia easti prota” ti asiguripsearea a cumândisearâl’ei a fluxurilor migratorii.
