Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment TOP 26.09.2015

Catandisea a refugiaţlor, subiectu di urgenţâ, Bruxelles, tu dauâ andamusi a minişţrâlor di Interni şi a şefilor di bâsâlii şi di Guvernu dit UE

Eveniment TOP 26.09.2015
Eveniment TOP 26.09.2015

, 25.09.2015, 12:39



Catandisea a migranţâlor, nai ma greaua dupu doilu polim mondial, fu zburâtâ tu dauâ andamusi extraordinari andreapti Marţâ şi N’iercuri, Bruxelles — Consililu a minişţrâlor di Giustiţii ş-di Interni dit UE, respectiv aţea a şefilor di stat şi di Guvernu europen’i.


Minişţrâii di Interni dit vâsâliili ali Uniuni apruchearâ cu unâ mari magioritati planlu ali Comisii Europeanâ di ampârţari a 120.000 di migranţâ întrâ aţeali 28 di vâsâlii membri. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia s-aspusirâ “contra”, iara Finlanda nu dzâsi ţiva. Polonia s-aspusi “ti”, chiola prota oarâ avea hâbârisitâ că nu aproachi numirlu zorlea di refugiaţ.



Ali Românii îi vinirâ, la daua ampârţari, nica 2.475 di oamin’i, cari s-adavgâ a aţilor 1.785 ti cari Bucureştiul ş-luă borgea s-îi aproachi prit cotili vruti achicâsiti la Consiliu European dit meslu Alunar. Andamusiţ ta s-aflâ soluţii mutrinda criza a imigraţâlor, liderl’ii europen’i, prit cari şi prezidentul Klaus Iohannis, apufisirâ s-da nica un miliardu di euro a agenţiilor ONU ţi yin s-andrupascâ refugiaţii tu vâsâlii viţinâ cu Siria – Turchia, Iordania şi Liban.


Tu bitisita a summit-ului, caplu a statlui român dzâsi: Easti limpid că maca vrem s-cumândisim ghini, efiţient aestu fenomen di migraţii, lipseaşti s-nidzem la cauza a aluştui fenomen, icâ tu zonili di crizâ — cum easti, ş-nu maşi ea, zona Siria – şi lipseaşti s-câtâpâţim s-agiutăm aclo ta s-bitiseascâ polimlu şi s-avem disnău arâhati.



Iohannis hâbârisi că România va s-da 300 di n’ii di euro ti refugiaţii dit zonili di polim ti yinitorl’iii trei an’i prit Programlu Alimentar Mondial. Liderl’ii europen’i mai apufusirâ, prit alti lucri, ş-împrustarea a sinurilor extern’i ali UE, cari easti un prot lucru ti adrari ti tuti vâsâliili membri.


Tu idyul chiro, s-apufusi ca aşi-dzâsili hot spots” – ţentri di ampâraţari dit Italia şi Gârţii, proti vâsâlii pi linia a valui di oamin’i cari caftâ agiutor, azil — s-agiungâ operaţionali unâoarâ cu inşita a meslui Brumar. Tu Românii, di cumândisearea a acţiun’ilor mutrinda luarea di refugiaţ va s-aibâ angâtan viţepremierlu ti problemi di sicuritati naţionalâ, Gabriel Oprea, ama tuti structurili guvernamentali cu borgi tu aestâ domeni, va s-agiutâ tu aestâ catandisi.




Moţiuni di cenzurâ contra a Guvernului român, cumândisit di soţial-democratlu Victor Ponta



Tu Parlamentlu di Bucureşti fu ghivâsitâ, N’iercuri, moţiunea di cenzurâ ahurhitâ di opoziţia liberalâ. Aţei ţi u anyrâpsirâ dzâc că premierlu Victor Ponta, pitricut tu giudicatâ di procurorl’ii di la Direcţia Naţionalâ Contraiaruşfeti ti acti psefti sum anyrâpseari privatâ, agiutor la evaziuni fiscalâ şi lari di pâradz, aspardzi întreglu popul şi lipseaşti s-fugâ dit Guvernu.


Moţiunea fu anyrâpsitâ di 180 di senatori şi deputaţ, dit cari 176 di partea al PNL, iara alanţâ suntu parlamentari independenţâ icâ deputaţ dit Gruplu Naţional Democrat. Ta s-hibâ apruchiat, documentul lipseaşti s-aibâ un vot pozitiv a nu ma pţân di 276 di parlamentari. Moţiunea va s-hibâ zburâtâ şi votatâ Marţa cari yini.




Andamusi di Guvernu deadun România – Republica Moldova



Premierlu român, Victor Ponta, şi omologlu a lui dit Republica Moldova viţinâ, ma ninti sovieticâ, tora magioritar românofonâ, Valeriu Streleţ, s-adunarâ Marţâ, Neptun, pi litoralu românescu di la Amarea Lai, t-unâ andamusi deadun, a aţilor dauâ guverni. Caplu a Executivlui di Bucureşti hâbârisi că România caftâ s-da a Chşinăului un ampârmut rambursabil, di 150 milioani di euro, ti un chiro di ţinţi an’i, ama şi finanţari nirambursabilâ ti proiecti yinitoari.


El adâvgă că ligâtura a sistemilor naţionali energetic şi di gazi naturali easti un lucru strategic, ţi lipseaşti dus ninti, ca Republica Moldova s-agiungâ la independenţa energeticâ. Doil’ii ofiţiali mai şidzurâ moaubeti şi tu ţi mutreaşti duţearea ninti a proiectilor ş-tu alti domenii, cum suntu transporturli,,afirearea a mediului, sânâtati şi anviţari.




Vizitâ tu SUA a prezidentului român, Klaus Iohannis



Prezidentul român, Klaus Iohannis, easti vgat tu SUA pânâ pi 29 di Yismârciun. El s-andamusi New York cu investitorl’ii american’i pi cari îi câlisi s-yinâ tu Românii, câ ţe vâsâlia a noastâ ari unâ mari puteari ta s-agiungâ un giucâtor di mari simasii pi pâzarea energeticâ regionalâ.


Iohannis dzâsi ş-că, chiola dimensiunea di securitati easti la timeilu a parteneriatlui di turlii strategicâ dintrâ România şi SUA, dimensiunea icunumicâ a ligâturilor a lor ari putearea ta s-agiungâ la idyul statut. Tu minduita lui, tu aeşţâ dit soni 5 an’i, volumlu a alâxerilor di turlii comerţialâ dintrâ România şi SUA criscu di dauâ ori, agiungândalui la 2 miliardi di dolari tu anlu 2014.



Avem nâdia ca aestâ crişteari s-ducâ ninti, iara SUA s-hibâ unlu dit proţl’ii investitori tu Românii, mai dzâsi caplu ali vâsâlii. Anamisa di pâzarea di capital icâ sectorlu energetic, prezidentul mai adusi aminti şi alti domenii iu pot s-hibâ adrati baia investiţii– infrastructură, transportu, industria di amaxi, telecomunicaţii şi IT, serviţii medicali, agriculturâ.


Agenda a prezidentului râmân tu SUA mai ari şi aţea de 70-a sesiuni la nivel analtu a Adunarâl’ei Generalâ a ONU di New York şi la summit-lu mutrinda alumta contra a organizaţil’ei teroristâ Statlu Islamic. Washington, Klaus Iohannis va s-adunâ şi cu viţeprezidentul american, Joi Biden, cu cari va sâ zburascâ ti împrustarea a achicâsearâl’ei stategicâ dintrâ dauli vâsâlii.

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company