Eveniment Top 5.09.2015

Corina Cristea, 04.09.2015, 11:13

Tu Românii ş-ahurheaşti lucurlu unlu dit aţeali şasi năi ţentri di cumândiseari NATO.

Şasi năi ţentri di cumândiseari ali NATO adrati pi partea esticâ a Suţatâl’ei Nordu-Atlanticâ intră tu practico stâmâna aestâ ca apandisi la năulu piricul di sicuritati dit partea ali Arusii, hâbârisi organizaţia.

Unlu dit eali easti tu vâsâlia noastâ, iar lucurlu aluştui, idyea cu ţentrili dit Vârâgrii, Polonia şi vâsâliili di la Amarea Balticâ, easti aţel că lişureadzâ, că agiutâ naua puteari di reacţii baia ayunisitâ a NATO. Vârâ 40 di ofiţeri va s-lucreadzâ tu cathiun dit ţentri.

Aesti dit soni ş-ahurhirâ lucurlu stâmâna aestâ, ama va s-intrâ susto tu practico pânâ la yinitorea andamusi NATO, ţi va s-adarâ Varşovia, tu meslu Alunar, anlu ţi yini, dzâsi un purtâtor di cuvendâ a Suţatâl’ei Nordu-Atlanticâ. Tu Românii, Unitatea ti Integrarea a Forţilor NATO easti unâ dit aţeli dauâ structuri di cumândiseari a Suţatâl’ei cari va s-lucreadzâ Bucureşti.

Unitatea asiguripseaşti ligâtura cu Comandamentul di Napoli şi adarâ planurli, andreadzi exerciţiili militari şi cumândiseaşti urdinarea a grupurilor NATO cându easti ananghi.

42 di militari asiguripsescu imnarea aliştei struturâ, dit cari 27 di locuri suntu ali ali Românii, ca vâsâlii gazdâ. T-un interviu ti Radio România, directorlu general ti Afaceri di turlii strategicâ dit Ministerlu a Afacerilor Externi di Bucureşti, Dan Neculaescu, dzâsi că România easti tora la nai ma marli nivel di sicuritati dupu apruchiarea tu Suţata Nordu-Atlanticâ, maxus pi timeilu a apofasilor di tora ayoniea mutrinda împrustarea a flancului estic NATO.

Protili lucri di adrari tu sesiunea parlamentarâ di toamnâ

Pitricut disnău di prezidentul Klaus Iohannis ti unâ nauâ mutreari, năulu Cod Fiscal — protlu documentu di mari simasii ti sesiunea parlamentarâ di toamnâ di Bucureşti — tricu di Parlamentu. Stâmâna ţi tricu, liderl’ii politiţ aveau apufusitâ ca actul s-armânâ cum eara prota, deja apruchiat tu legislativ nâinti cu doi meşi, ama niscânti meatri va s-intrâ tu practico unâ câti unâ.

Prota meatrâ mutreaşti scâderea tu dauâ etapi a TVA — la 20% dit Yinaru 2016, şi la 19% ahurhindalui cu anlu 2017. Calculili aspun că, unâoarâ apruchiati tu legislativ, meatrili dit Codlu Fiscal, anamisa di criştearea a amintatiţlor dit sânâtati, apufusitâ tora ayoniea prit ordonanţâ di urgenţâ, aduc un defiţit bugetar di vârâ 1,7%.

Premierlu Victor Ponta da, ama, asiguripseri că nu va s-hibâ niţi turlii di problemi, câ ţe impactlu bugetar ti furn’iea a scâdearâl’ei TVA va s-poatâ s-hibâ andrupât di nivelu a colectărilor. Nomlu a amintaticlui, ama şi nomlu a votlui prit corespondenţâ icâ aţel a bugetlui suntu şi eali lucri di mari simasii tu sesiunea parlamentarâ, anamisa di alti documenti ţi mutrescu sistemlu a anviţarâl’ei profesionalâ icâ un nău sistem di redevenţi.

Dzua a limbâl’ei românâ

Baia evenimenti culturali furâ andreapti tu idyul chiro tu Românii, Republica Moldova ş-tu suţatili dit diaspora ta s-yurtuseascâ Dzua a Limbâl’ei Românâ, pi 31 di Augustu.

Tu-ndauâ zboarâ, caplu ali diplomaţii românâ, Bogdan Aurescu, dzâsi că evenimentili andreapti, maxus la misiun’ili diplomatiţi, hârsescu isturia şi cultura românâ, cari tora easti limbâ ofiţialâ a UE, la patrimon’ilu cultural european şi universal.

Ma multii ambasadi, ofţii consulari şi instituti culturali româneşţâ tru xeani andreapsirâ conţerti, momenti folcloriţi, expoziţii tu numa a mărilor scriitori român’i, proiecţii di filmu, teatru, icâ andamusi cu suţatili româneşţâ dit regiuni. Limba românâ easti limba di dadâ ti aproapea 30 milioani di oamin’I, iara ca limbâ xeanâ easti studiatâ tu universităţ dit 45 di vâsâlii dit lumi.

Festivalu Enescu

Bucureşti s-disvârteaşti tora Festivalu Internaţional di Muzicâ “George Enescu” – unlu dit nai ma cânâscutili ahtări evenimenti dit Europa. Cama di 3 n’ii di artişţâ român’i şi xen’i dit muzica clasicâ va s-alinâ pi sţena a festivalui.

Dit mărli orchestri di estan adarâ parti: San Francisco Symphony, Orchestra a Operâl’ei dit Munchen, London Symphony Orchestra, Filarmonica di Viena, Orchestra dt Sankt Petersburg, Filarmonica dit Monte Carlo icâ Orchestra di Amsterdam.

Festivalu Enescu va s-ducâ ninti şi va s-adarâ parti dit identitatea noastâ ca popul, dzâsi ministurlu di Culturâ, Ionuţ Vulpescu, tu zboarâli cu cari dicşl’isi evenimentul: Festivalu “George Enescu” s-amintă t-un chiro nu para uidisit, ama criscu, tricu baia angricări şi agiumsi mari. Putearea lui yini maxus dit aestâ continuitati. Easti borgea noastâ s-avem angâtan tu ţi mutreaşti Enescu şi România, câ ţe festivalu adarâ parti tora dit identitatea noastâ ca popul.

Andreptu prota oarâ tu anlu 1958, la trei an’i di cându chiru marli compozitor român, festivalu fu dânâsit tu 1971 di regimlu comunistu, ama el ahurhi disnău tu 1989. Di atunţea, easti andreptu un oarâ la doi an’i.

Armânipsearea: Cristina Mina