Eveniment Top 1.08.2015

Legislativlu di Bucureşti s-andamuseaști tu inșita a meslui ta s-mutreascâ disnău Codlu Fiscal

România Internațional, 03.08.2015, 11:51

Parlamentul di Bucureşti va s-adunâ tu inșita a meslui Augustu, tu sesiuni extraordinarâ, ta s-zburascâ andicra di câftarea di mutreari disnău a năului Cod Fiscal, pitricutâ di prezidentul Klaus Iohannis.

Pi 17 di Alunar, caplu ali vâsâlii nu apruchie aestu documenut și lu pitricu disnău a Legislativlui ti furni‘ea că bâgarea a lui tu practico poati s-aducâ mări problemi di turlii icunumicâ. Prezidentul interimar al PSD, Liviu Dragnea, tâcsi că, chiola nu ari ti ți s-hibâ alâxit Codlu, Ministerlu di Finanţi va s-adarâ unâ nauâ nouâ analizâ a impactului bugetar mutrinda scâderli di taxi, ți lipsescu cândiseascâ și Prezidențil‘ia, ama și Banca Țentralâ că meatrili di lișurari fiscalâ sunt buni.

Pi di alantâ parti,, opoziţia liberalâ hâbârisi că mutreaști unâ moaubeti di turlii tehnicâ a Codlui ninti di votlu tu Legislativ. Coprezidentul PNL, Alina Gorghiu, dzâsi că liberalii va s-hibâ ti un Cod t-unâ formâ cari s-andrupascâ meatrili di lișurari fiscală.

Guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, dzâsi că protili meatri di lișurari fiscal, scâderli di TVA şi di contribuţii soțiali aștiptati ti anlu 2016, scutearea dip icâ nìcșurarea a nâscântr taxi ți aduc baia pâradz la buget — tu și mutreaști icunumia, nu pot s-hibâ bâgati tu practico, ti furni‘ea a impactului ți poati s-lu-aibâ mutrinda Produslu Internu Brut. Isărescu dzâți că aesti dit soni va s-hibâ iuva la 2,3% dit PIB maca năulu Cod Fiscal va s-hibâ apruchiat tu turlia tu cari easti tora.

Executivlu aproachi prota alâxeari bugetarâ dit estan

Guvernul di Bucureşti apruchie prota alâxeari di turlii bugetarâ di estan şi, ași, ampârțâ amintatițli adunati tu prota giumitati a anlui. Uidisit cu autorităţli, s-adunarâ cama di 4 miliardi di lei (0,9 miliardi euro), iar protlu cari s-hârseaști di aeșțâ pâradz easti Ministerlu a Lucurlui. Surpriza a protâl‘ei alâxeari bugetarâ di estan easti tâl‘iearea a nâscântor pâradz di mari simasii di la Ministerlu a Transporturilor, cari cumândiseaști investiţiili mări di infrastructurâ, iara partea di agiutor soțial, reprezentatâ di Ministerlu a Lucurlui, l‘ia nai ma mulțâl‘ii pâradz ti pâltearea a alocaţiilor ti ficiuriț, a pensiilor şi a indemnizaţilor.

Pâradz mai luarâ şi Finanţili, Internili, Apărarea, Educaţia, Mediul, Agricultura şi Servițiili ayoriea (SRI şi SIE). Opoziţia giudică Guvernul ti turlia cum ampârțâ pâradzl‘ii tu proiectul di alâxeari. Liberalii aduc câbati a executivlui că deadi pâradz pi criterii di turlii politicâ a administraţiilor locali cumândisiti di soțial-democraţ. Ei minduiescu că, ași, premierlu Victor Ponta câtâpâțeaști s-și asiguripseascâ andruparea politicâ a PSD.

Proiectlu di ordonanţâ mutrinda alâxearea bugetarâ mutreaști şi pâradzl‘ii ți lipsescu ti criștearea a amintatițlor a analțâlor demnitari, meatrâ ți va s-intrâ tu practico ahurhindalui cu 1 di Augustu.

Un nău guvernu cumândisit di liberal-democratlu Valeriu Streleţ intră pi lucru Chişinău

Prezidențil‘a şi Ministerlu di Externi di Bucureşti apruchiarâ intrarea pi lucru a năului guvernu dit Republica Moldova viținâ, cumândisit di liberal-democratlu Valeriu Streleţ: Soțl‘ii a noșțrâ s-știbâ că va s-aibâ tu Românii nai ma marea andrupari tu ți mutreaști trițearea pisti tuti problemili icunumiți şi alumta ti țânearea imnatâl‘ei câtâ Europa, mai dzâsi prezidentul Klaus Iohannis. Năulu executiv di Chişinău easti andrupât tu Parlamentu di ațeali trei formaţiun‘i pro-ocțidentali reprezentati tu Legislativlu di Chişinău – partidili Liberal Democrat, Democrat şi Liberal.

Dit protili lucri ti adrari a năului cabinet adarâ parti și bâgarea tu practico ali strategii naţionalâ mutrinda alumta contra a arușfetâl‘ei şi câlisearea a unâl‘ei misiuni di experțâ ali UE cari s-hibâ anamisa di autorităţli di Chişinău tu alâxearea a giustițâl‘ei.

Tu ți mutreaști ligâturli externi, Guvernul caftâ duțearea ninti a calâ‘ei europeanâ și împrustarea a ligâturilor cu soțl‘ii ditru xeani.

Trei echipi româneşțâ di fotbal dusirâ ninti tu cupili europeani

Echipa românâ di fotbal Astra Giurgiu adră remizâ, Gioi, scor 2-2, cu formaţia englezâ West Ham United, tu prota etapâ dit treilu tur preliminar a Ligâl‘ei Europa.

Tu idyea fazâ a aliștei competiții, român‘ii di la ASA Tg Mureș chirurâ, la ea acasâ, scor 0-3, cu francezii di la AS Saint-Etienne.

N‘iercuri, campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucureşti, adră ș-remizâ, scor 1-1, acasâ la ea, cu echipa dit Sârbii, Partizan Belgrad, tu prota etapâ a treilui tur preliminar a Ligâl‘ei a Campion‘ilor. Giocurli retur va s-hibâ stâmâna ți yini.

Câroarea nu avu n‘ilâ tu ahurhita aliștei vearâ

Un mari câroari agudi, tu aesti dit soni dzâli, tutâ România. Temperaturili agiumsirâ, tu nâscânti locuri, la 40 di gradi Celsius, iara indițili temperaturâ – umezealâ tricu praglu di 80 di unităţ. Giudețili dit Sudlu ali vâsâlii, ama şi ațeali dit Estu, sunt aguditi di unâ greauâ seațitâ, iar suti di fântân‘i sicarâ.

Şi Duna s-alumtâ cu ghiderli a seațitâl‘ei – ti furni‘ea aliștei, cotili a fluviului scâdzurâ multu. Şi protili culturi agricoli — gârnul, misurlu și lilicea a soarilui — furâ baia asparti. Specialişțâl‘ii spun că, cara nu va s-da ploai tu dzâlili ți yin, problemili va s-adarâ cama lai.

Scriitorlu Mircea Cărtărescu luă un premiu austriac di mari simasii

Mircea Cărtărescu s-hârsi, la Festivalu di la Salzburg, di premilu di stat ali Austrii ti literaturâ europeanâ pi anlu 2015, ti întreaga lui operâ literarâ. El fu amintâtorlu aluștui mari premiu nica di meslu Apriiur.

Dupu Eugène Ionesco, amintâtorlu dit 1970, Mircea Cărtărescu easti protlu autor român ți luă ahtaricu premiu literar, dat nica dit anlu 1965. Dit laureaţii dit alanțâ an‘i, adarâ parti și scriitori cum suntu Vaclav Havel, Salman Rushdii icâ Umberto Eco.

Armânipsearea: Cristina Mina