Eveniment Top – 25.07.2015

Minduieri pro ş-contra a năului Cod di turlii fiscalâ

Corina Cristea, 24.07.2015, 12:24

Premierlu român, Victor Ponta, hâbârisi că mutreaşti andridzearea, pânâ la 1 di Yizmârciun, a problemâl’ei a năului Cod Fiscal. Aestu dit soni fu pitricut, Vinirea ţi tricu, ti nica unâ mutreari, tu Parlamentu, di caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, ti furn’iea că bâgarea tu practico poati s-ducâ la greali problemi icunumiţi.

Protlu ministru andrupâ documentul scos di Executiv, spunândalui că nîulu Cod, cari caftâ şi scâderi di taxi, maxus taxa pi pâhă adâvgat şi impoziti, zburât cu mediul di emburlâki ş-apruchiat di Legislativ, va s-ţânâ România pi calea a criştearâ’ei icunumicâ.

Ponta dzâsi că năulu Cod fiscal va s-hibâ disnău zburât. Victor Ponta: easti aproapea sigura că dupu 15 di Avgustu va s-avem sesiuni extraordinarâ, prota tu Senat, câ ţe easti ş-protlu udă, ş-dapoaia tu Udălu a Diputaţlor. Easti limpid că noi va s-apruchiem Codlu fiscal. Aşi, noi him ti aestu documentu şi mini pistipsescu că şa 1 di Yizmârciun, Codlu fiscal va s-hibâ promulgat, ca tuţ aţei ţi ş-adarâ planuri ti investiţii, di locuri di lucru ti anlu 2016 sâ ştibâ că au un timeliu limpid.

Niapruchiarea a codlui fiscal di prezidentu dusi la niachicâseri întrâ puteari şi opoziţia liberalâ, cari afiri aestu gestu al Iohannis. Dapoia, PSD, protlu tu Guvernu, atacă PNL, protlu tu opoziţii, aducândalui câbati di politicianism, dupu ţi aeşţâ dit soni apruchiarâ tu legislativ năolu cod fiscal. Liberalii dzâsirâ că deadirâ dit prinţipiu, un vot “ti”, ama di totna ş-aspusirâ minduierli negativi tu ţi mutreaşti sustenabilitatea a scâderilor di taxi.

Unâ nauâ formulâ a nomurilor electorali tu Românii

Prezidentul Klaus Iohannis apruchie Nomlu mutrinda alidzearea a Senatlui şi a Udălui a Diputaţlor ş-ti andridzearea şi funcţionarea ali Autoritati Electoralâ Permanentâ (AEP). Aestu dit soni alâxeaşti nomurli di alidzeari a parlamentarlor şi da, tu idyul chiro, al AEP, cama multi puteri, atribuţii.

Nomlu a alidzerilor di turlii legislativâ caftâ ca, la yinitoarli alidzeri s-bagâ disnău tu practico votlu pi listi, cum eara pânâ tu anlu 2008. Actul normativ mutreaşti ca numirlu a alepţâlor sâ scadâ cu ma multu di 100. Aşi, numirlu a diputaţlor şi senatorilor nu va s-hibâ ma mari di 466, andicra di 588 cât easti tora. S-ţâni praglu electoral di 5% ti partidi, ama s-bagâ tu practico un un prag ţi urdinâ întrâ 8 şi 10% ti suţatili electorali.

Dupu andridzearea ici bunâ a alidzerilor prezidenţiali dit toamna al 2014, cându mulţâ român’i ditru xeani nu puturâ sâ ş-aspunâ votlu ti furn’iea a codzlor ţi nu s-dipiseau, năulu nom electoral yini cu un agiutor ayoriea ti ei.

Va s-hibâ andreapti secţii di votari ş-tu câsâbadzl’ii iu bâneadzâ icâ iu u au reşedinţa nu ma pţân di 100 di aligâtori român’i. Tuti aesti maşi cara ei va ş-treacâ numa tu Registrul electoral, cu adresa ditru xeani, prit unâ câftari anyrâpsitâ pitricutâ al AEP.

PSD, protlu partid dit suţata di guvernari di Bucureşti, ari un nău lider interimar

Liviu Dragnea va s-cumândiseascâ interimar PSD, protlu numir tu suţata di stânga la guvernari tu Românii, pânâ la Congreslu a partidlui, ţi va s-hibâ tu Brumar.

Apofasea fu luatâ di cumândisearea a soţial-dimucraţlor, dupu ţi premierlu Victor Ponta inşi di pi ipotisea ţi u avea tu tu partid di a ghini di ţinţi an’i, ti furn’iea a problemilor dit giustiţii, el spunândalui că va sâ ş-aspunâ lipsa di câbati.

Năulu cap ţi va s-cumţndiseascâ partidlu, dadi asiguripseri că partidlu easti unit şi, deadun cu soţl’ii di guvernari — UNPR-lu cumândisit di Gabriel Oprea şi nău înhiinţata ALDI — nica va s-andrupascâ executivlu.

Opoziţia liberalâ minduiaşti că alidzearea al Liviu Dragnea aspuni că premierlu Victor Ponta ari chirurâ andruparea politicâ dit partid şi câftă vgarea a lui di la cumândisearea aluştui.

Liviu Dragnea fu prezidentu executiv al PSD şi ministru ti Împrustari, ipotisi pi cari li alâsă dupu ţi fu condamnat tu protâ instanţâ la un an di hapsi cu suspendari t-un dosar ligat di referendumlu dit anlu 2012 ti scutearea a prezidentului di atumţea, Traian Băsescu.

Audierea al Hans Klemm, numânâsit ti ipotisea di ambasador al SUA tu Românii

Numânâsit di prezidentul Barack Obama ti ipotisea di ambasador al SUA tu Românii, Hans Klemm, fu audiat tu Comisia ti ligâturi di politicâ externâ a Senatlui american. Klemm ş-luă borgea s-împrusteadzâ ligâţurli cu Bucureştiul şi s-andrupascâ instituţiili ţi s-alumtâ cu arulşfetea.

România, ti cari dzâsi că easti un excelentu soţ strategic al SUA, ari di giucat un rol di mari simasii ti asiguripsearea ali prosperitati dit Sud-Estul ali Europâ, mai spusi diplomatlu american, dândalui curagiu a Bucureştiului s-investeascâ tu infrastructura energeticâ.

Aţel dit soni ambasador american la Bucureşti fu Mark Gittenstein, cari ş-bitisi mandatlu tu Andreu 2012, dupu cari misiunea diplomaticâ fu cumţndisitâ di interimari.

Armânipsearea: Cristina Mina