Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment top – 6.06.2015

DNA apufusi pusputearea penala andicra di premierlu Victor Ponta.

Eveniment top – 6.06.2015
Eveniment top – 6.06.2015

, 06.06.2015, 16:28



Premierlu român, Victor Ponta, declara că nu va s-da dimisia, aşi cum l’i-avea caftata prezidentul Klaus Iohannis, după habarea a Direcţiil’ei Naţionale Anticorupţie că caplu guvernului easti pusputit penal. Seflu a statlui a spusi că easti una situaţie imposibilă tra România ca primlu ministru s-hibă stipsitu şi feati timbihi că lucrul nai ma arău tra vasilie poati s-hiba fitrusearea a unal’ei criză politică. DNA dimanda, vineri, că premierlu şi liderlu PSD Victor Ponta, la data a faptelor avocat, easti pusputit penal tra fals tru nscrisuri sum semnătură privată, complicitati la evaziuni fiscală tru formă continuată şi larea paradzlor tru dosarlu di corupţie di la companiile energhetiti Turceni şi Rovinari(sud) mutrindalui simnarea a nascantor contracte di asistenţă juridică. Tru idyea cauză, procurorl’i agiumsira pi isapea că easti ananghi dutearea ma largu a pusputearil’ei penala andicra di Victor Ponta şi tra conflictu di interesi, tru ligătură cu funcţia a lui di prim-ministru. DNA feati sesizari, tutunaoară, la Camera a Deputaţilor, tra formularea a caftarlor ti nchisearea pusputearil’ei penala andicra di Ponta, deputat, cari tru perioada tru cari ari subei ca feati infracţiunile di conflictu di interesi avea funcţia di prim-ministru. Adutem aminti că tru dosarlu mutrindalui companiile Turceni si Rovinari, fostul ministru a Transporturlor tru cabinetlu Ponta, Dan Şova, easti pusputit penal tra complicitati la abuz tru lucru. Procurorl’i li teasira viniri stepsurli contra a lui şi lu bagara sum control judiciar tra 60 di dzali. DNA cafta tru daua ori arada a Senatlui apruchearea tra ncl’idearea al Sova, ama senatorl’ii s-ncuntrara.



TVA la alimente scadi di la 24% la 9%.



Di la 1 di cirisar, tru România s-baga tru lucru multu dimandata scădeari a TVA la alimente, di la 24% la 9%. Asi cum spun analiştil’i, n’icsurarea a taxal’ei va lu creasca consumlu şi va s-da sila tra criştearea a economiil’ei româneşti, cari nregistreadză un avansu pisti isachili a economiştilor fapti tru ahurhita a anlui. Comisia Naţională di Prognoză li feati cama cu hairi tora ayon’ea datili tra aestu an, la una crişteari di 2,8% la 3,3%, iara ritmul poati s-l’ia sila, tru an’il’i yinitori, până la un plus nica s-di 4% tru 2018. Tutunaoara, Comisia Europeal’nă, Banca Mondială şi Banca Europeană tra Reconstrucţie şi Dizvoltari, un ditru protl’i finanţatori ali Românie, lugursescu că economia va s-creasca cu una medie di pisti 3% tru yinitorl’i an’i. Di altă parti, prezidentul Klaus Iohannis lu promulga nomlu mutrindalui fatearea diplo alocaţia tra cilimean’i, di la 42 di lei (9,4 euro) la 84 di lei. Premierlu Victor Ponta deadi asiguripseri că Guvernul va li afla resursili financiari tra aestă apofasi.



Ministurlu german ali apărării, Ursula van dir Leyen, viziteadză Bucureştiul.



Germania easti conştientă di simasia strategică ti u ari regiunea ali Amarea Lae şi easti interesată di ahandusearea a ligaturlor cu România em tru plan bilateral, em şi tru arada UE şi NATO. Suntu declaraţiile fapti, Bucureşti, di ministurlu german ali apărari, Ursula van dir Leyen cari s-andamusi, gioi, cu omologlu român Mircea Duşa şi fu astiptată di prezidentul Klaus Iohannis. Dialoglu cu autorităţli române avura tu arada di lucru şi situaţia dit Ucraina, ufitialu german afirmândalui că Berlin ari gailipseri majori ligati di efectili a political’ei di Moscova tru Ucraina. Di alta parti, pi fondul a gailipserlor mutrindalui situaţia dit fosta ripublică sovietică, Caplu a Statlui Major General ali Armata, general-locotenent Nicolae Ciucă, spusi că tru aestu kiro, tru România, nu s-baga problema ti bagarea diznau tru practico a serviciului militar obligatoriu. Ma multu, el lugursi că tru insita a anlui yinitor ateali 12 di avioani F16 pi cari România li ancupara dit Portugalia va s-intra tru serviciul a Forţilor Aeriene Români.



România s-ndreadzi ti adeararea la zona euro.



Situaţia economică ali Românie easti una multu bună tru aestu kiro, lugrseasti premierlu Victor Ponta, tru condiţiile tru cari, asi cum dimanda INS, investiţiile neti realizate tru economie criscura cu 8,5% pi primlu trimestru, andicra di idyea perioada a anlui tricut. El nica spusi că apufusearea a obiectivlui 2019 tra adeararea la zona euro ari şi una noima simbolica, cate tru atea perioadă România va u aiba prezidentil’ea rotativă a UE. Tru opinia a lui, după ti va s-hiba bitisiti procedurli tehnice ti suntu ananghi ti adoptarea euro, poati s-hiba organizată şi una consultari populară pi aestă temă. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, fati timbihi ama că România ari nica multu tra lucrari ti adeararea la euro şi lipseasti s-aiba tu minti prota s-prota reformili structurale . El feati timbihi tra piricl’iul a nascantor alathusi di politit economice, criza globală demonstrândalui că aesta suntu zorlea ti corectari. Caplu a BNR cundil’e că tritearea ali România la moneda euro lipseasti s-hiba fapta tru oara uidisita, după ti s-bagara tru lucru tuti reformili ananghisiti.



Năili pruvideri a nomlui electoral fura vulusiti tru Senat.



Proiectul di nom mutrindalui alidzerli parlamentari, cari pruveadi că aesta va s-hiba pi liste, cu prag electoral di 5%, fu votat di cătra Senatlu di Bucuresti. Reprezentanţal’i a tutlor formaţiunilor polititi votara aestă pripuniri legislativă. Ase, norma di reprezentari va s-hiba di un deputat la 73.000 di banatori şi un senator la 168.000 di banatori. Uidisit cu aestu proiectu, tru 2016, Legislativlu va s-aiba 308 di deputaţ si 134 di senatori, a curi va la si adavgă atel’i 18 di parlamentari a minorităţlor şi şase dit partea ali diaspora. Turlia di bitisita a nomlui va s-hiba apufusită di Cameara a Deputaţlor, ca for dicizional. Adutem aminti că, la ateali dit soni alidzeri parlamentari, tru 2012, fura alepta 412 di deputaţ şi 176 di senatori.



Una nauă strategie tra nvăţămintu easti tru disvarteari.



Ministurlu ali educaţie, Sorin Câmpeanu, deadi asiguripseri că un nau nom a nviăţămintului va s-hiba elaborat masi după consultarea a nascantor experţa, cata cum şi a reprezentanţalor a patronatilor. Moeabetli va s-tana până tru bitisita a anlui. Di altă parte, Executivlu vulusi tora ayon’ea una strategie tra n’icsurarea a numirlui di tiniri cari trag mana di la sculie după ciclul gimnazial. Documentul acaţa tru isapi mecanisme şi meatri cari suntu tru plan tra s-hiba bagati tru practico până tru 2020, tra s-n’icsureadza procentul a tinirlor cu ilichia anamisa di 18-24 di ani cari bitisira nai multu clasa a opta şi nu urdina la niti una alta turlie di şcolarizari ica formari profesională.




Angrâpsearea: Mihai Pelin


Armânipsearea: Taşcu Lala



Audio –>


Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company