Eveniment Top – 14.02.2015

România achicâseaşti greulu piriculu mutrinda conflictul armat dit Ucraina viţinâ şi mutreaşti s-aflâ andridzearea aliştei catadinsi, dzâsi, Bruxelles, prezidentul Klaus Iohannis, la prota lui işeari la Consiliu European.

Florentin Căpitănescu, 13.02.2015, 13:19

România achicâseaşti greulu piriculu mutrinda conflictul armat dit Ucraina viţinâ şi mutreaşti s-aflâ andridzearea aliştei catadinsi, dzâsi, Bruxelles, prezidentul Klaus Iohannis, la prota lui işeari la Consiliu European.

El dzâsi şi că goala andridzeari tu ţi mutreaşti greaua catandisi ucraineanâ easti aţea di turlii politică, întimil’iatâ pi moaubeti şi cari caftâ dânâsearea a virsarâl’ei di sândzâ. Avem nâdia că tin’isearea ali independenţâ, ali integritati teritorialâ şi ali suveraniti ucraineanâ va s-hibâ un prot lucru ti adrari ti tuţ aţei ţi l’iau parti la pâzâripserli di turlii internaţionalâ, inclusiv ti Arusii, spusi analtul ofiţial român.

Prezidentul Iohannis mai dzâsi că la Consililu European fu apruchiatâ, tu numa ali Românei, unâ declaraţii mutrinda dânâsearea a terorismului, spunândaei că meatrili ţi va s-hibâ apufusiti lipsescu bâgati tu practico fârâ iţi diferenţâ întrâ vâsâliili membri Schengen şi aţeali non Schengen, aşi cum easti cazlu ali Românii.

Aestâ declaraţii zburaşti, prota, di asiguripsearea a securitatâl’ei a cetăţen’ilor, di dânâsearea a radicalismului di iţi turlii, ama şi di lucrul deadun cu soţl’ii internaţionali ali UE. Tu marja a Consiliului, caplu ali vâsâlii s-a andamusi cu cancelarlu gherman, Angela Merkel, şi cu omologlu a lui ucrainean, Petro Poroşenko, aţel cari-l câlisi pi prezidentul român s-ducâ Kiev.

Tut stâmâna aestâ, prezidentul Iohannis zburâ, Paris, cu omologlu a lui francez, Francois Hollande. Agenda a adunarâl’ei fu dominatâ di moaubetea mutrinda suţata strategicâ di dauli părţâ, catandisea dit Ucraina şi evoluţiili icunumiţi dit UE. Tu idyul chiro, caplu a statlui zburâ şi cu reprezentanţâ dit comunitatea româneascâ dit Franţa.

——–

Premierlu român, Victor Ponta, hiindalui tu unâ vizitâ ofiţialâ tu SUA, zburâ disnău di interslu a Bucureştiului mutrinda criştearea a ligâturâl’ei cu Washington-lu tu domenea a afirearâl’ei.

Zborlu fu aspus tu moaubetea pi cari premierlu Ponta u avu cu secretarlu american ti afireari – tu ipotisi la aţel chiro, Chuck Hagel, aţel cari apruchie agiutorlu ali Romanii la intervenţiili militari internaţionali, maxus tu Afganistan, ama şi bunlu lucru deadun tu aestâ operaţiuni. Pi di altâ parti, unâ misiuni icunumicâ a Departamentului di Comerţu dit SUA va s-yinâ, tu meslu Mai, tu Românii, ta s-mutreascâ ti oportunităţ di afaţeri tu domenea a tehnologil’ei informaticâ şi a securitatâl’ei ţiberneticâ — s-achicâsirâ premierlu Ponta şi secretarlu american a Comerţului, Penny Pritzker.

Doil’i mutrirâ si progresili adrati tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a Planlui di acţiuni di dauli pârţâ ti criştearea a mediului di afaţeri tu Românii. Tu unâ altâ andamusi di mari simasii, aţea cu directorlu CIA, John Brennan, furâ alâvdati şi progresili dit Parteneriatlui strategic România-SUA.

Directorlu CIA alâvdă ş-ligâtura cu SRI şi SIE, ama şi rolu ali Românii tu regiuni. Vizita, dzâsi Guvernul di Bucureşti, avu şi un multu importantu factor di turlii icunumicâ. Tu idyul chiro, Ponta prezidă la Washington, unâ masâ arotundâ andreaptâ di American-Romanian Business Council.

——–

Unlu dit nai ma greil’ii politicien’i român’i a aluştor dit soni dzaţi an’i, Elena Udrea, ma ninti Ministru ti Împrustarea regionalâ şi a Turismului, fu arestatâ preventiv, di oarâ, dupu ţi Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii apruchie pripunearea a procurorilor antiaruşfeti.

A ei îi si aduţi câbati, prit alti lucri, di trafic di influenţâ, tu-n mari dosar giudiţiar dit cari adarâ parti ma mulţâ minişţrâ di ma ninti şi tu cari sunt câftati contracti cu licenţi IT anyrâpsiti ti sistemlu di anviţari, di educaţii. Nâinti, plenlu a Udălui a Deputaţlor apruchie ma multi câftări pi numa ali Elena Udrea ti ahurhearea ali anchetâl’ei penalâ şi, dapoaia, ti arestari, tu sinfuniili tu cari ea mai easti anchetatâ tu-n altu dosar cânâscut. Ca semnu a influenţâl’ei a ei, Udrea fu colaboratorlu nai ma aproapea di aţel di ma ninti prezidentu, Traian Băsescu, la a curi succesiuni candidă, tu Brumar, 2014.

Tut stâmâna aestâ, Senatlu apruchie ahurhearea a anchetâl’ei penalâ mutrinda un ministru di ma ninti la Icunumii, Ion Ariton, a curi îi si aduţi câbati di abuz tu lucru şi ufiliseari a influenţâl’ei a lui ta s-l’ia tu pâradz icâ alti lucri paranom. Tu idyea dzuâ, Senatlu nu apruchie, ama, şi câftarea a procurorilor tu dosarlu al Varujan Vosganian, ma ninti, tut ministru la Icunumii, a curi îi si aduţi câbati ti adrarea a unui grup infracţional, ti abuz tu lucru şi complicitati la delapidari.

Niaştiptatlu vot vini tu catandisea tu cari, tu aţel di tora ayoniea raportu pi giustiţii ali Comisii Europeanâ, Parlamentul di Bucureşti fu giudicat câ ţe şeadi tu calea a anchetilor giudiţiari. Votlu dit Senat adusi-nvirinarea a caplui ali vâsâlii, Klaus Iohannis.

——–

Niachicâserli mutrinda liberalizarea a pâhălui la gazi şi a privatizarâl’ei a nâscântor companii energhetiţi adararâ ca vizita la Bucureşti ali delegaţii a creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondialâ şi Comisia Europeanâ — s-bitiseascâ fârâ multu ufilisita carti di intenţii.

Premierlu Victor Ponta dzâsi că liberalizarea poati s-reprezintâ unâ crişteari multu mari a pâhadzlor la gazi, ahât ti popul, ama şi ti agenţl’ii icunumiţ. Tu ţi mutreaşti companiili energhetiţi mutriti, Ponta spusi că restructurarea greau aluştor poati s-ducâ, tu-ndoi an’i, la n’icşurarea aluştui sector tu Românii. Pâzâripserli pi aţeali dauâ subiecti va s-ahurheascâ disnău tu meslu Apriiur, uidisit cu premierul.

Armânipsearea: Cristina Mina