Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top – 14.02.2015

România achicâseaşti greulu piriculu mutrinda conflictul armat dit Ucraina viţinâ şi mutreaşti s-aflâ andridzearea aliştei catadinsi, dzâsi, Bruxelles, prezidentul Klaus Iohannis, la prota lui işeari la Consiliu European.

Eveniment Top – 14.02.2015
Eveniment Top – 14.02.2015

, 13.02.2015, 13:19


El dzâsi şi că goala andridzeari tu ţi mutreaşti greaua catandisi ucraineanâ easti aţea di turlii politică, întimil’iatâ pi moaubeti şi cari caftâ dânâsearea a virsarâl’ei di sândzâ. Avem nâdia că tin’isearea ali independenţâ, ali integritati teritorialâ şi ali suveraniti ucraineanâ va s-hibâ un prot lucru ti adrari ti tuţ aţei ţi l’iau parti la pâzâripserli di turlii internaţionalâ, inclusiv ti Arusii, spusi analtul ofiţial român.



Prezidentul Iohannis mai dzâsi că la Consililu European fu apruchiatâ, tu numa ali Românei, unâ declaraţii mutrinda dânâsearea a terorismului, spunândaei că meatrili ţi va s-hibâ apufusiti lipsescu bâgati tu practico fârâ iţi diferenţâ întrâ vâsâliili membri Schengen şi aţeali non Schengen, aşi cum easti cazlu ali Românii.


Aestâ declaraţii zburaşti, prota, di asiguripsearea a securitatâl’ei a cetăţen’ilor, di dânâsearea a radicalismului di iţi turlii, ama şi di lucrul deadun cu soţl’ii internaţionali ali UE. Tu marja a Consiliului, caplu ali vâsâlii s-a andamusi cu cancelarlu gherman, Angela Merkel, şi cu omologlu a lui ucrainean, Petro Poroşenko, aţel cari-l câlisi pi prezidentul român s-ducâ Kiev.


Tut stâmâna aestâ, prezidentul Iohannis zburâ, Paris, cu omologlu a lui francez, Francois Hollande. Agenda a adunarâl’ei fu dominatâ di moaubetea mutrinda suţata strategicâ di dauli părţâ, catandisea dit Ucraina şi evoluţiili icunumiţi dit UE. Tu idyul chiro, caplu a statlui zburâ şi cu reprezentanţâ dit comunitatea româneascâ dit Franţa.




——–



Premierlu român, Victor Ponta, hiindalui tu unâ vizitâ ofiţialâ tu SUA, zburâ disnău di interslu a Bucureştiului mutrinda criştearea a ligâturâl’ei cu Washington-lu tu domenea a afirearâl’ei.


Zborlu fu aspus tu moaubetea pi cari premierlu Ponta u avu cu secretarlu american ti afireari – tu ipotisi la aţel chiro, Chuck Hagel, aţel cari apruchie agiutorlu ali Romanii la intervenţiili militari internaţionali, maxus tu Afganistan, ama şi bunlu lucru deadun tu aestâ operaţiuni. Pi di altâ parti, unâ misiuni icunumicâ a Departamentului di Comerţu dit SUA va s-yinâ, tu meslu Mai, tu Românii, ta s-mutreascâ ti oportunităţ di afaţeri tu domenea a tehnologil’ei informaticâ şi a securitatâl’ei ţiberneticâ — s-achicâsirâ premierlu Ponta şi secretarlu american a Comerţului, Penny Pritzker.



Doil’i mutrirâ si progresili adrati tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a Planlui di acţiuni di dauli pârţâ ti criştearea a mediului di afaţeri tu Românii. Tu unâ altâ andamusi di mari simasii, aţea cu directorlu CIA, John Brennan, furâ alâvdati şi progresili dit Parteneriatlui strategic România-SUA.


Directorlu CIA alâvdă ş-ligâtura cu SRI şi SIE, ama şi rolu ali Românii tu regiuni. Vizita, dzâsi Guvernul di Bucureşti, avu şi un multu importantu factor di turlii icunumicâ. Tu idyul chiro, Ponta prezidă la Washington, unâ masâ arotundâ andreaptâ di American-Romanian Business Council.




——–



Unlu dit nai ma greil’ii politicien’i român’i a aluştor dit soni dzaţi an’i, Elena Udrea, ma ninti Ministru ti Împrustarea regionalâ şi a Turismului, fu arestatâ preventiv, di oarâ, dupu ţi Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii apruchie pripunearea a procurorilor antiaruşfeti.


A ei îi si aduţi câbati, prit alti lucri, di trafic di influenţâ, tu-n mari dosar giudiţiar dit cari adarâ parti ma mulţâ minişţrâ di ma ninti şi tu cari sunt câftati contracti cu licenţi IT anyrâpsiti ti sistemlu di anviţari, di educaţii. Nâinti, plenlu a Udălui a Deputaţlor apruchie ma multi câftări pi numa ali Elena Udrea ti ahurhearea ali anchetâl’ei penalâ şi, dapoaia, ti arestari, tu sinfuniili tu cari ea mai easti anchetatâ tu-n altu dosar cânâscut. Ca semnu a influenţâl’ei a ei, Udrea fu colaboratorlu nai ma aproapea di aţel di ma ninti prezidentu, Traian Băsescu, la a curi succesiuni candidă, tu Brumar, 2014.


Tut stâmâna aestâ, Senatlu apruchie ahurhearea a anchetâl’ei penalâ mutrinda un ministru di ma ninti la Icunumii, Ion Ariton, a curi îi si aduţi câbati di abuz tu lucru şi ufiliseari a influenţâl’ei a lui ta s-l’ia tu pâradz icâ alti lucri paranom. Tu idyea dzuâ, Senatlu nu apruchie, ama, şi câftarea a procurorilor tu dosarlu al Varujan Vosganian, ma ninti, tut ministru la Icunumii, a curi îi si aduţi câbati ti adrarea a unui grup infracţional, ti abuz tu lucru şi complicitati la delapidari.


Niaştiptatlu vot vini tu catandisea tu cari, tu aţel di tora ayoniea raportu pi giustiţii ali Comisii Europeanâ, Parlamentul di Bucureşti fu giudicat câ ţe şeadi tu calea a anchetilor giudiţiari. Votlu dit Senat adusi-nvirinarea a caplui ali vâsâlii, Klaus Iohannis.




——–



Niachicâserli mutrinda liberalizarea a pâhălui la gazi şi a privatizarâl’ei a nâscântor companii energhetiţi adararâ ca vizita la Bucureşti ali delegaţii a creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondialâ şi Comisia Europeanâ — s-bitiseascâ fârâ multu ufilisita carti di intenţii.



Premierlu Victor Ponta dzâsi că liberalizarea poati s-reprezintâ unâ crişteari multu mari a pâhadzlor la gazi, ahât ti popul, ama şi ti agenţl’ii icunumiţ. Tu ţi mutreaşti companiili energhetiţi mutriti, Ponta spusi că restructurarea greau aluştor poati s-ducâ, tu-ndoi an’i, la n’icşurarea aluştui sector tu Românii. Pâzâripserli pi aţeali dauâ subiecti va s-ahurheascâ disnău tu meslu Apriiur, uidisit cu premierul.



Armânipsearea: Cristina Mina

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company