Eveniment Top – 31.01.2015
Unâ nauâ misiuni, Bucureşti, a creditorilor internaţionali
România Internațional, 30.01.2015, 12:22
Unâ nauâ misiuni, Bucureşti, a creditorilor internaţionali
Unâ misiuni a Fondlui Monetar Internaţional, ali Comisii Europeanâ şi a Bancâl’ei Mondialâ easti, di Marţâ, tu Românii, ti aţea de-a treia evaluari a achicâsearâl’ei di turlii preventivâ, di 2 miliardi di euro, tora tu practico, tu derulari.
Pânâ pi 10 di Şcurtu, membrii a misiunâl’ei zburăscu cu autorităţli di Bucureşti ti aţeali dit soni evoluţii ali icunumii ş-ti protili lucri ti adrari tu ţi mutreaşti alâxerli icunumiţi.
Vizita a misiunâl’ei FMI vini unâoarâ cu chirolu cându francul elveţian agiunsi la un nivel recordu andicra di leul românescu, lucru ţi bâgă pi gaile vârâ 75 di n’ii di român’i ţi luarâ pâradz di la bancâ tu franci elveţieni. Aestâ catandisi fu, tu idyul chiro, tu Parlamentu, furn’ii di moaubeti mutrinda apruchiarea a nomlui ti insolvenţa a persoanilor fiziţi.
FMI ari pitricutâ deja, unâ carti a autorităţlor români, prit cari s-aspuni anvirinat ş-cu gaile mutrinda apruchiarea a unui ahtari actu normativ, fărâ un studiu di impactu uidisit.
SRI, fărâ director
Protili serviţii di informaţii ali Românii suntu, tora, fărâ directori ţivili. Dupu fudzearea di pi ipotisi al Teodor Meleşcanu, tu Sumedru 2014, di la cumândisearea a Serviţiului di Informaţii Externi, şi aţea di Marţâ, al Yoryi Maior, di pi ipotisea di la Serviţiul Român di Informaţii, dauli structuri armasirâ cu cumândiseari interimari asiguripsiti di generali.
Borgea di vâsâlii membrâ ali NATO, cari caftâ un control ţivil, democratic, mutrinda serviţiilor di informaţii, lipseaşti s-aducâ, cât ma ayoniea, năi şefi ţivili. Tu idyul chiro, demisia al Yoryi Maior easti zbor ti greali antribări, moaubeţ, câ ţe nu sâ ştii di vârâ furn’ii ofiţialâ.
Observatorl’ii s-pari că minduiescu idyea tu ţi mutreaşti fdzearea di pi ipotisi a directorului SRI, icâ, aeastâ di soni hiindaei ligatâ di niapruchiarea di Curtea Constituţionalâ a pachetlui di trei nomuri sum numa di Big Brother”, pi cari Maior u avea multu giudicatâ.
Easti zborlu di Nomlu a Securitatâl’ei Ţiberneticâ, di Nomlu mutrinda pâstrirea a datelor aţilor ţi ufilisescu reţeli di comunicaţii – di furnizor, pi un chiro di şasi meşi şi aţel mutrinda vindearea a cartelilor telefoniţi pre-pay.
Numi greali la DNA
Agiumtâ, tu aeşţâ dit soni meşi, loc di pelerinaj ti politicien’i şi mări emburi, cl’imaţ s-da exiyisiri ti afaţerli a lor, Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti easti disnău, tu bitisita aliştei stâmânâ, tu atenţia a presâl’ei şi a opinâl’ei publicâ.
Dupu multi sâhăţ di audieri, Elena Udrea — deputat di ţentru-dreapta, ma ninti ministru şi candidat, tu anlu 2014, la prezidenţil’ia ali vâsâlii — fu bâgatâ sum control giudiţiar tu un dosar mutrinda ancupârarea paranom a niscântor licenţi IT.
A ei îi si aduţi câbati ş-că ufilisi lucri, bunuri ti cari ştea că suntu dit infracţiun’ili aţilui di ma ninti nicuchir a ei, emburlu Dorin Cocoş. Niţi hiilu aluştui, Alin, nu easti scâpat di problemi: îi si aduţi câbati ti aruşfeti şi trafic di influenţâ, el hiindalui arestat tu un altu dosar, disjuns dit unlu tu cari easti câftatâ penal aţea di ma ninti şefâ a Direcţil’ei di Investigari a Infracţiun’ilor di Criminalitati Organizatâ şi Terorismu (DIICOT), Alina Bica.
Caracatiţa a aruşfetâl’ei anamisa di doamna Bica criscu, tu idyul chiro, diunâoarâ cu arestarea, Gioi, şi a aţilui di ma ninti ministru democrat-liberal ali Icunumii, Adriean Videanu, a curi îi si aduţi câbati di complicitati la abuz tu lucru. Tut Gioi, la sediul DNA, fu audiat şi Toni Greblă, giudicâtor la Curtea Constituţionalâ, câftat ti trafic di influenţâ.
Raportul MCV ali Comisii Europeanâ
Uidisit cu Comisia Europeanâ, Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, Agenţia Naţionalâ di Integritati, Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii şi Consililu Superior a Magistraturâl’ei sunt protili instituţii, premiantili dit anlu 2014, tu ţi mutreaşti alumta contra a aruşfetâl’ei şi alâxearea a giustiţil’ei.
Raportul pi 2014 a Mecanismului di Cooperari şi Vigl’ieari, adrat public N’iercuri, Bruxelles, anyrâpsi di mărili dosari di aruşfeti, încl’isi cu arestarea a ma multor numi greali dit administraţii şi politicâ, ama şi di turlia cum instituţiili dit soni nu câdzurâ sum presiun’i politiţi.
Multu giudicat armâni, pi di altâ parti, Parlamentul, ti dânâsearea a anchetilor penali contra a nâscântor alepţâ, ti promovarea di nomuri cari încl’ieadicâ alumta contra a aruşfetâl’ei şi tergiversarea mutrinda apruchiarea a nâscântor acti normativi cari s-agiutâ giustiţia.
Cl’imaţ la consultări di prezidentul Klaus Iohannis, tuţ reprezentanţâl’ii a partidilor parlamentari s-aspusirâ diş’clisi s-andrupascâ lişurarea a proţedurilor tu ţi mutreaşti câftărli di încuviinţari ali reţineri, arestari icâ percheziţionari a parlamentarilor.
Easti chirolu ca România s-treacâ la unâ nauâ etapâ ali democraţii — dzâsi prezidentul Iohannis, cari zburâ di unâ alâxeari a sistemlui, maxus prit andruparea a nâscântor sinfunii buni di vot ti tuţ român’ii. Aestâ, dupu ţi, la alidzerli prezidenţiali dit meslu Brumar a anlui ţi tricu, mulţâ cetăţen’i dit diaspora nu puturâ ş-tin’iseascâ aestu îndrept di timel’iu, ti furn’ia a slabâl’ei organizari.
Proti lucri ti adrari ti politica externâ
Intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen şi apruchiarea a monedâl’ei euro – suntu proţl’ii scupadz di politicâ externâ a prezidentului Klaus Iohannis, cari dusi ninti tradiţia a oamin’ilor di nâintea lui, şi îi adunâ Bucureşti, tu ahurhita a anlui, pi ambasadorl’ii acreditaţ, a curi lâ zburâ ti protili direcţii ali Românii.
Mărli căl’iuri armân idyili: europenizarea completâ ali vâsâlii, un parteneriat strategic susto cu SUA şi andruparea a democraţiilor dit vâsâlii viţini – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.
Prezidentul Iohannis spusi ş-că ligâturli ali Românii cu Federaţia Arusâ sunt slabi ti furn’ia a catandisâl’ei dit Ucraina, iara ti împrustarea a lor lipseaşti ca Moscova s-tin’iseascâ îndreptlu internaţional. Gioi, Bruxelles – România, prit ministurlu di Externi, Bogdan Aurescu, zburâ ti andruparea, la andamusea extraordinarâ a minişţrâlor di Externi dit Uniunea Europeanâ, a criştearâl’ei cu şasi meşi a regimlui di sancţiun’i ti Federaţia Arusâ.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>